Partidul Noua Democraţie s-a impus în alegerile parlamentare de ieri, din Grecia, însă trebuie să formeze o coaliţie de guvernământ pentru a conduce ţara grav afectată de criză.
Partidul conservator Noua Democraţie a câştigat alegerile de ieri din Grecia, cu 29,7 la sută din voturi,după numărarea a 99% dintre sufragii, urmat de stânga radicală, reunită în coaliţia Syriza, cu 27 la sută.
Socialiştii din Pasok s-au clasat pe locul trei, cu 12,45 procente din voturi. În Parlamentul elen au mai intrat formaţiunile Stânga Democrată, Partidul Comunist, Grecii Independenţi şi Zorii de Aur, aceasta din urmă un partid neo-nazist. Zorii de Aur au obţinut un scor foarte ridicat – 6,92% – şi vor avea 18 locuri în Parlament.
Victoria conservatorilor, conduşi de Antonis Samaras, este o veste bună pentru europeni. Dar şi în acest caz, conservatorii trebuie să formeze o coaliţie de guvernământ. Noua Democraţie va avea 130 de locuri în Parlament, cu 59 mai multe decât Syrizia (radicalii de stânga).
La fel însă cum s-a întâmplat şi la precedentul scrutin de la 6 mai, soldat cu un vot sancţiune la adresa marilor partide ce au impus austeritatea, niciun partid nu a atins majoritatea absolută, în jur de 37% din voturi, comentează AFP.
Samaras, în vârstă de 61 de ani, intenţioneze să păstreze direcţiile trasate de UE şi FMI în schimbul salvării financiare a ţării, prin intermediul unor împrumuturi acordate din 2010 în valoare de 240 de miliarde de euro şi ştergerii a 107 miliarde de euro din totalul datoriei ţării.
„Nu avem timp de pierdut”, a declarat Samaras, după aflarea rezultatelor alegerilor. „Un guvern de salvare naţională trebuie să aducă o creştere economică şi să îi asigure pe greci că răul a trecut”, a adăugat acesta.
Cel mai probabil, conservatorii vor face o alianţă cu PASOK, împreună urmând să ocupe 162 dintre cele 300 de locuri ale parlamentului. Alianţia este pentru primirea unui ajutor financiar de 130 de miliarde de euro.
El vrea, însă, renegocierea condiţiilor de îndeplinit pentru revenirea la creşterea economică. De cealaltă parte, Alexis Tsipras, liderul Syriza, doreşte să înlocuiască programul de redresare votat de parlament în februarie cu o relansare de stânga, bazată pe naţionalizare şi redistribuirea resurselor.
Stimul pentru câştigător
Beneficiar prin legea electorală al unei prime de 50 de deputaţi din totalul de 300, partidul care se va clasa, în final, pe primul loc va încerca, cu începere de astăzi, să realizeze alianţe pentru a guverna.
În cazul în care eşuează, mandatul trece la partidele următoare, pentru negocieri de maxim 10 zile înainte de summitul european crucial de la 28 iunie. Partenerii europeni ai Greciei îi cer să-şi respecte angajamentele în favoarea austerităţii, Atena fiind ferm avertizată de nenumărate ori în acest sens.
În caz contrar, Grecia ar putea rămâne fără mijloace de subzistenţă, fondurile disponibile fiind suficiente până la jumătatea lunii iulie, şi ar putea fi forţată să părăsească zona euro.
Din tabăra eurofililor, învingătorul va putea solicita sprijinul socialiştilor din PASOK, creditaţi cu locul al treilea, şi/sau al Stângii Democrate (Dimar) moderate, de orientare proeuropeană.
www.evz.ro
