spot_img
24.3 C
Vaslui
11-oct.-2024
spot_img

VIDEO | Oameni cu copii în brațe, scăpați cu fuga din casele umplute cu apă (FOTO)

- Advertisement -

DEZASTRU… Furia apelor dezlănțuite a lovit Vasluiul în miezul nopții de vineri spre sâmbătă, iar în urma potopului, a doua zi, la lumina zilei, imaginile disperării au șocat o țară întreagă. Oameni cu copii în brațe, scăpați cu fuga din casele umplute cu apă, doar cu hainele de pe ei, bătrâni cu ochii în lacrimi, privind la munca lor de o viață, distrusă în câteva minute, și nenumărate animale moarte, plutând sinistru peste puhoaiele care acopereau drumuri și curți. Toate acestea au fost urmările ciclonului „Boris”, dar sigur și ale faptului că măsurile concrete împotriva inundațiilor nu au fost niciodată o prioritate pentru administrațiile locale vasluiene. Gara Docăneasa, Vinderei, Grivița, Murgeni, Fălciu, Lunca Banului, Rânzești, Bogdănești, Zorleni, Șuletea, Ivești, Tutova, Pogonești, Epureni – sunt doar o parte din localitățile în care potopul a lovit în plin. Fiecare caz în parte, fiecare familie care și-a văzut gospodăria devastată de apele venite cu noroi în două, reprezintă o dramă greu de cuantificat, întrucât familii întregi s-au trezit fără nimic sub cerul liber, după o viață de muncă.

Luni dimineața, a spus prefectul Daniel Onofrei, comisia de evaluare a pagubelor va porni prin județ, pentru a constata în detaliu pagubele uriașe făcute de inundațiile din 13 – 14 septembrie 2024, o dată care nu va fi uitată prea ușor. Comuna Grivița a fost una dintre cele mai afectate de inundații. O mulțime de familii sunt sinistrate. Oamenii povestesc faptul că aproape de miezul nopții, când au venit apele și creșteau amenințător de la un minut la altul, abia au scăpat cu fuga. Cei mai în putere băteau cu disperare la ușile vecinilor mai în vârstă și îi scoteau cu ce aveau pe ei, ca să nu cumva să îi prindă viitura în pat și să îi înece. Dintr-o parte a satului în alta, gospodării întregi au fost înecate una câte una de puhoaiele murdare. Una din casele afectate a fost și a poștăriței din sat, Viorica Novac.

Poștărița din Grivița: „Noroc de un vecin care a sărit să o scoată pe cumnata mea și pe cei doi copii din casă, că apa se înălțase înăuntru și un pic mai era și se înecau copiii”

„Nu eram acasă, dar am fost anunțați. Am venit atunci noaptea, pe la 11, să vedem ce este. Era sfârșitul lumii aici. Copiii plângeau. Fetița mea plângea după pisică, după cățel și o căpriță, ca sunt prietenii ei și se gândea că i-a omorât apa. Am reușit însă să salvez aceste animale, măcar atât. Din casă am reușit să salvez geanta Poștei, pe care mi-o pregătisem și o agățasem într-un cui. Am mai salvat o păturică a fetei, niște acte ale băiatului, cam atât. M-a bușit plânsul, tot ce am făcut este distrus. Tot ce am muncit. Acum stăm la niște rude, dar aici nu avem căldură. O să vedem ce o să facem. Eu vreau să fiu tare, să le dau curaj alor mei, sper să mă ajute Dumnezeu”, spune poștărița Viorica Novac. Aceasta spune că rudele sale, care locuiesc în spatele Primăriei din Grivița, au și ele casele măturate de ape. „În spatele primăriei stă fratele meu și tatăl meu, care este bolnav, are probleme mari cu inima. Am început să plâng și am pornit acolo. L-am văzut pe tata, că era ud până la piept, că așa a ieșit el din casă, cu apa până la gât. Și a zis că a avut noroc că a sărit un vecin mai tânăr să îi ajute, luând-o pe cumnata mea și pe cei doi copii, unul de 3 ani și unul de 8 ani, i-a luat sus, în brațe, că erau să se înece copiii în casă. Și când a intrat fratele meu în casă, că el era plecat la lucru, ca să salveze măcar o haină la copii, a căzut dulapul peste el și nu a mai avut ce face. S-a salvat pe el, dar nu a mai putut lua nimic. Dar în tot satul sunt afectați mulți, foarte multi. Nu știu să spun, dar sunt câteva zeci de case. Pe doamna primar am văzut-o că mergea la fiecare, să vadă, să vorbească, era udă din cap până în picioare. Acum nu știu ce se va putea face, dacă ne va ajuta cineva. Nu cred, dar vom vedea”, spune poștărița din Grivița.

Dezastrul din Gara Docăneasa a fost fără precedent. Poștașul Boboc nu a putut salva nimic din propria casă, dar a salvat geanta, unde avea banii de pensie și cupoanele oamenilor din sat

Comuna Vinderei a fost cea mai grav afectată de ploile căzute în ultimele zile. La Gara Docăneasa puhoaiele au lovit din plin. Tremurând de neputință și de amărăciune, bătrânii plângeau pe drumuri, privind spre casele băltind de apă și noroi. Între gospodăriile afectate este și cea a poștașului din sat. Omul, Grigore Boboc, deși locuința sa era distrusă, reușise să își salveze geanta de serviciu, în care avea cei 35.000 lei, banii de pensie ai sătenilor. Cu o răspundere care arată un dovotament față de munca sa, a spus că le va duce bătrânilor pensia chiar atunci, înfruntând noroaiele și apa, întrucât și așa sunt necăjiți și lăsați fără nimic în urma inindații lor. „Eu mă duc. Mă ajută un consilier să ajung la fiecare. Am cupoanele cam ude, dar mă duc așa, că oamenii sunt necăjiți de ceea ce s-a întâmplat. Măcar pensia să le-o dau, măcar atât să aibă”, spunea poștașul Boboc, în timp ce soția sa plângea în hohote, când se uita la propria casă distrusă de viitură.

Comuna Vinderei, lovită de inundații fără precedent. Primarul Ghiur susține că sunt aproape 200 de case afectate, canalizări distruse, drumuri dislocate și, după tot dezastrul, aseară ploua la Vinderei cu găleata

Primarul comunei Vinderei, Ionuț Ghiur, susține că situația este foarte gravă. Sunt aproximativ 200 de locuințe afectate de viitură, peste 500 de metri de canalizare ruptă și numeroase drumuri pe care nu se mai poate circula. Pentru a nu-i pune în pericol pe cei 195 de elevi care fac naveta zilnic cu autobuzul școlar, edilul a decis ca luni, școlile din comună să rămână închise. “Mâine (n.r. luni) nu vom începe școala pentru că nu pot asigura transportul școlar din cauza drumurilor. Avem Drumul Județean 242 G, la intersecția cu DJ 242 C, până la intrarea în Vinderei, unde s-a spălat toată piatra și unde este o ravenă de peste un metru. Existând riscul ca autobuzul școlar să se răstoarne, am luat decizia ca elevii să rămână acasă. Noi transportăm 195 de copii din toate cele șase sate, iar din acest punct de vedere nu ne putem asuma niciun risc”. Potrivit edilului, inundațiile din aceste zile sunt cele mai grave din istoria comunei. “Chiar acum, în momentul în care vorbesc cu dumneavoastră la telefon (n.r. duminică, ora 18:00), plouă de rupe la noi în comună, iar meteorologii mi-au dat 60 de litri pe metru pătrat pentru următoarele șase ore. Situația este critică. De când au început ploile și până acum am ajuns doar în trei sate, printre care și Gara Docăneasa, cel mai grav afectată localitate. Acolo avem 21 de gospodării care, din punctul meu de vedere, la această oră sunt nelocuibile. Persoanele respective au fost relocate la rude și în alte părți. Azi am fost acolo cu echipa de la Serviciul Gospodărire Comunală și împreună cu cei de la VMI (n.r. Venit Minim de Incluziune) am reușit să scoatem animalele moarte, am curățat beciurile, puțurile, am ajutat pe cei afectați să scoată mâlul din casă, am salvat ce se mai putea salva din mobilă. Din nefericire, la noi în comună, drumurile sunt foarte grav afectate, avem surpări mari. În satul Docani avem 500 de metri de canalizare ruptă către stația de epurare, mai avem doi stâlpi de la rețeaua electrică ce stau să cadă. În total, din discuțiile cu consilierii pe care îi avem în teren, din pozele primite, am identificat aproximativ 200 de gospodării afectate la nivel de comună, din care cele 21 de locuințe de care vă spuneam, sunt afectate foarte grav. În ceea ce privește locuitorii comunei noastre, 18 dintre ei au fost relocați. Noi avem două apartamente la blocul din centrul comunei, mobilate, pe care am vrut să le punem la dispoziția lor, însă sunt multe persoane care ori nu au vrut să-și părăsească locuințele, ori s-au mutat la rude. Din cunoștinețele mele, în acea tabără de la Bârlad nu avem niciun locuitor al comunei noastre”, a declarat primarul comunei Vinderei.

Dezastru la Epureni! Primarul Bîlbîie, despre potopul care a lovit comuna: “Pur și simplu ploua, dar nu vedeai stropii de ploaie și aveai impresia că cineva turna apa cu găleata și totul părea o perdea de apă”

Și la Epureni, inundațiile au făcut prăpăd. Unii spun că a plouat cu peste 100 de litri pe metrul pătrat. În jur de 50 de case au fost afectate de puhoaie. Cum cele mai multe sunt din lut, practic, nu mai pot fi locuite. Câteva sunt aproape ruinate deja. De asemenea, 5 familii au fost evacuate, majoritatea doar cu câteva haine. Una a ajuns într-un centru al DGASPC la Bârlad și celelalte pe la rude. Apa a măturat tot în calea ei, spun localnicii: animale, bunuri de prin ogrăzi, drumuri, poduri. În fața naturii dezlănțuite, autoritățile un reușesc să găsească o soluție, căci dezastrul este mult peste puterile unei comune. Ceea ce este mai grav vizează faptul că riscul de inundații nu a trecut complet. Autoritățile locale și pompierii vasluieni sunt în alertă, mai ales că în noaptea de duminică spre luni, după miezul nopții, este așteptat primul val de viitură pe torentul care străbate localitatea Bârlălești și pe râul Mihona. “La Epureni situația este disperată. Disperați sunt și oamenii afectați de o inndație așa cum nu a fost niciodată în istoria comunei și disperți suntem și noi, autorități locale, pentru că nu știm cum să-i ajutăm și ce posiblități vom avea la dispoziție. Au mai fost ploi abundente la Epureni și inundații, dar apa venea pe ulițe sau în cuțrile oamenilor. De data aceasta au fost afectate 50 de familii și 5 dintre ele au fost evacuate. Una a ajuns într-un centru DGASPC la Bârlad și celelalte, la rude. Apa a ajuns la o înălțime de 1,7 m și a intrat și pe ușă și geam. Au fost luate de puhoaie și mașini și bunuri, materiale de construcții, orice. Agoniseala de o viață a unor consăteni s-a dus pe apa sâmbetei. Deja unele case, mai ales cele făcute din lut, s-au înclinat și nu mai pot fi locuite. Două poduri au fost distruse și au întrerupt legăturile între localități. Ridicăm din umeri și ne cuprinde diperarea pentru că suntem neputincioși în fața naturii. Așteptăm să se oprească ploaia și să ne apucăm de treabă, dar este multă muncă la Epureni și peste puterile noastre. Am fost și suntem la datorie, dar acum ne este și mai greu să intervenim după ce am rămas fără drumuri și căi de acces», spune primarul comunei Epureni, Carmen Bîlbîie.

Sistemul de apă din comuna Epureni, afectat de inundații

“Acum ne concentrăm asupra vieții care, din punctul nostru de vedere, este cea mai importantă. Inundațiile însă au afectat și sistemul centralizat de apă potabilă, după ce apa a intrat în stațiile de pompare și a afectat motoarele pompelor. Am cerut sprijin celor de Aquavas, să ne sprijine cu specialiști, să stabilim dacă avem posibilitatea de a repune în funcțiune sistemele. Afectate grav de ape sunt localitățile Epureni și Bârlălești. Ceva mai bine stăm la Horga și Bursuci. Aici apa nu a intrat în case, ci doar în curți și a afectat drumurile sătești. Pot să spun că în acea dimineață mă uitam cum plouă și nu îmi venea să cred. Pur și simplu nu vedeai stropii de ploaie și aveai impresia că cineva turna apa cu găleata și totul părea o perdea de apă. Am înțeles, de la unii fermeri că au căzut 170 de l/mp, iar alții spun că, pe alocuri, au căzut și 200 de l/mp», mai spune primărița de la Epureni.

“Să vă dați seama cât de gravă a fost situația la Epureni, imaginați-vă că am avut caz cu copii urcați în pod de frica apelor și noi, împreună cu pompierii, nu puteam ajunge la ei să-i salvăm”

Pentru a arăta cât de gravă este situația în comuna pe care o păstorește, Carmen Bâlbâie povestește cum a fost obligată să privească neputincioasă copiii urcați într-un pod pentru a scăpa de furia apelor. «Să vă dați seama cât de gravă a fost situația la Epureni, imaginați-vă că am avut caz cu copii urcați în pod de frica apelor și noi, împreună cu pompierii, stăteam în celălalt capăt și nu puteam ajunge la ei să-i luăm din calea apelor. Ne trebuia o barcă și nu aveam așa ceva. Plus că printre cei afectați de ape sunt și unii care au scăpat doar cu ceea ce aveau pe ei și fără papuci în picioare, așa cum este cazul familiei care a ajuns la Bârlad. E complicat, dar vom vedea ce vom face și ce urmează în zilele următoare, mai ales că am auzit că ne vor sări în ajutor și guvernanții», mai spune primărița de la Epureni.

La Zorleni, 120 de case afectate de viitură, drumuri distruse, iar materialele pentru o aducțiune de apă au fost luate de puhoaie

La Zorleni, prăpădul a afectat 120 de case. Dezastrul nu a fost în toată comuna, dar în localități precum Popeni și o parte din Zorleni, mai exact cartierul Islaz, puhoaiele au făcut ravagii. «Vorbim de 120 de locuințe afectate, de la mobilier, până la electrocasnice și aparatură electrică. Apa a fost în case de 1,5 metri. Au fost distruși 12 km de drum comunal, 3 podețe și 3 punți pietonale. La Popeni toate materialele aduse de constructor pentru o aducțiune cu apă au fost luate de viitură », spun autoritățile locale.

După ce primarul Boroș a băgat milioane de lei în sistemul de apă-canal, Bârladul continuă a fie frecvent inundat, devenind o… Veneție ridicolă, de care localnicii fac haz de necaz

Bârladul a fost și el afectat de inundațiile din 13-14 septembrie, însă aici, din fericire, apele pluviale nu au distrus locuințe, însă au acoperit cu mult peste un metru de apă zona Gării. Apa a pătruns în câteva magazine, iar oamenii erau nevoiți să lupte cu apele, pentru a trece pe acolo. Mașinile și autobuzele erau cuprinse de puhoaie până la jumătate sau mai mult. Situația este una cu repetiție la Bârlad, întrucât în „Orașul Rulmenților”, inundațiile au devenit, din păcate, o constantă. Poate de aceea unii localnici, în loc să fie îngroziți de puhoaie, s-au învățat cu ele și fac haz de necaz. Un bârlădean, de pildă, când a văzut apa ce trecea de brâu, a scos o barcă pneumatică și cu vâslele din dotare a vrut să atragă în felul său atenția asupra acestei realități grave. Bârlădenii știu bine că administrația condusă de primarul Dumitru Boroș a băgat milioane de lei în sistemul de apă-canal al orașului, însă mai mult pe hârtie, căci în realitate, la fiecare ploaie, apa pluvială băltește pe străzi, iar când cantitatea este mai mare, orașul, cel puțin în partea din zona Gării, devine o Veneție… ridicolă.

Orașul Murgeni, puternic afectat de inundații, așa cum localnicii nu au mai văzut

Și pe valea Prutului, în mai multe localități, s-au înregistrat pagube uriașe. Stresul rămâne însă, pentru că hidrologii susțin că riscul de inundații nu este depășit încă. Orașul Murgeni a fost lovit în plin de viitură. Atât râul Elan, cât și pârâul Mihona, între care este construit orașul, s-au umflat și au făcut prăpăd. Recordul de precipitații a fost înregistrat la Cârja, unde au căzut la ora 9.00 dimineață 164,7 l/metru pătrat, o cantitate uriașă de apă. Până seara specialiștii au spus că această cantitate poate ajunge și până la 200 l/metru pătrat. Blocurile, locuințele, fosta fabrică de filatură, unde acum este una din bazele de construcții ale grupului de firme Transmir, sunt sub apă. Vorbim de 30 de persoane evacuate din case și apartamente, care sunt duse în sala de sport o orașului, unde primăria a improvizat un dormitor imens. La blocul de lângă fabrică apa a ajuns la etajul I, iar după cum se poate observa din imagine, intrarea în casa scării este sub apă. Aici, efectiv mai locuiesc vreo 10 familii, restul sunt plecați în străinătate. “La noi, la firmă, apa a intrat în birouri și este de un metru, la blocul de lângă, apa a ajuns la etajul I. Am 66 de ani și nu am mai văzut așa inundații și am vorbit și cu bătrânii, care la fel mi-au zis. În stația noastră de betoane din incinta fabricii aveam parcate mai multe autobetoniere și a intrat apa în cabinele șoferilor. Să vedem dacă or mai porni. La ferma noastră de la Cârja a fost prăpăd. Apa a măturat totul și s-a dus în bălțile care erau seci din județul Galați. Ne-au luat cotețele cu porci și găini, dar și materialul piscicol. Noi nu ne plângem, că ne-ar bate Dumnezeu, dar mă gândesc la oamenii, săracii, care au apă în casă și nu au unde să stea, după ce și-au văzut gospodăriile distruse”, a spus Emil Savin, șeful grupului de firme Transmir. 

Primarul Cazacu: „30 de locuințe distruse, familii întregi lăsate fără agoniseala de o viață. Vreau să le mulțumesc localnicilor, care, indiferent de etnie, au sărit unii în ajutorul celorlalți”

Primarul Eduard Cazacu spune că parcă niciodată nu a fost așa la Murgeni: “Frontul atmosferic a fost întins, dar a lovit puternic toată zona. Până acum, seara, când discutăm, cred că avem 200 l/metru pătrat în multe puncte din orașul și satele noastre. După cum v-am spus, pârâul Mihona ne dă bătăi de cap. Viitura care a avut vârful la ora amiezii a inundat partea de jos a orașului și aceasta a fost întreținută prin ploile ce au urmat. Avem 10 case pe care le-am evacuat, câteva apartamente la blocul de la Filatură și avem distruși vreo 20 de kilometri de drum. Acestea sunt niște evaluări la foc automat, nu mai vorbim de pierderile agricultorilor, ale familiilor cărora le-a luat viitura cotețele cu porci și păsări și toată agoniseala lor. Bine că nu sunt victime. Dacă suntem sănătoși, refacem totul. Acum sunt mai hotărât ca niciodată să mobilizez toți factorii de decizie să vedem ce facem cu acest pârâu care e mereu secat, dar care ne dă bătăi de cap când sunt ploi scurte și abundente”. Primarul Eduard Cazacu a mai spus că le mulțumește locuitorilor din Murgeni, pentru unitatea de care au dat dovadă și de faptul că indiferent de etnie au sărit unul în ajutorul celuilalt. Și la Fălciu, de asemenea, sunt 12 case grav afectate de inundații, iar primarul Neculai Moraru spune că nu a mai văzut niciodată o asemenea viitură, în care apa să crească într-o viteză de ordinul secundelor și să înghită totul în cale. „Nu am mai văzut niciodată așa ceva”, spune primarul Moraru. Spaima în zonă însă nu s-a terminat, pentru că hidrologii spun că și noaptea de duminică spre luni este risc de inundații.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, în exclusivitate pentru Vremea Nouă: „Identificăm o soluție hidrologică pentru Murgeni, în special, pe cursul pârâului Mihona, care văd că face nenorociri în acest oraș“

La Vaslui a venit în județ ieri ministrul Mediului, Mircea Fechet. S-a deplasat în mai multe localități din județele Galați, iar la Vaslui a mers în orașul Murgeni și în comuna Zorleni, pentru a vedea la fața locului urmările inundațiilor. “Am venit să văd localitățile afectate, fiindcă avem o avertizare meteo care ne spune că în noaptea de duminică spre luni este posibil să mai cadă în jur de 40 l/mp. Am venit să mă asigur că la Bârlad tabăra este în regulă și am discutat cu specialiștii de la SGA Vaslui, despre o soluție hidrologică pentru Murgeni, în special, pe cursul pârâului Mihona, care văd că face nenorociri în acest oraș. Miercuri voi prezenta soluția în ședința de Guvern, pentru că trebuie să ținem cont și de faptul că trebuie protejat drumul național. Nu știm ce soluție vom identifica, însă cred că vom face un baraj de retenție. Cert este că avem o problemă pe care trebuie să o rezolvăm”, a declarat, în exclusivitate pentru Vremea Nouă, Ministrul Mediului, Mircea Fechet. Trebuie spus că la nivel de județ s-au înființat două tabere pentru sinistrați, una la Bârlad, cu 200 de locuri, și una la Huși, cu aproape 100 de locuri. Oamenii afectați de inundații însă, în marea majoritate, nu vor să vină în aceste spații, ci, deocamdată, aleg să stea, temporar, la rudele sau cunoștințele din localitățile lor de domiciliu.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

8 COMENTARII

  1. Eu nu stiu cum este posibil ca Presedintele CJ Vaslui sa urce pe scena la Husi cand oamenii mureau inecati in judetul asta??? Adica Ciolacu era in Galati la inundatii iar Trifan era pe scena sa il vada husenii ce frumos si inteligent e el si toti cei din jurul lui? De ce nu sunt rigole pe drumurile judetului domnilor? Unde sunt lucrarile de zagazuire si amenajare? Ca sa iesiti de pe drojdie, domnilor? Ne-am saturat de glod, de inundatii, de secete, de tevi sparte domnilor edili. Ne-am saturat sa va admiram la fiecare ocazie burtile si dupa aia cefele umflate. Locul vostru nu e pe scena domnilor, este in teren, la munca, la gandit solutii viabile pentru aceste locuri unde noi platim taxele si impozitele. Si sa ne explicati ce faceti cu atatea taxe si impozite pe care le platim lunar? Oamenii aia platesc taxe si impozite pe casele lor, au obtinut autorizatii, cum este posibil sa le ia apele casele, domnilor, iar voi sa stati cu burtile in reflectoare si aplauze? Trifan, Gologan, Slomon,, Popica, Ciupilan, cum ati avut atat de mult tupeu sa va suiti pe scena aia??? Orice om cu bun simt ar fi intrat in pamant de rusine si de amaraciune. Sa va fie rusine, domnilor, judetul acesta e de multi ani pe mainile voastre si ale dlui Buzatu si uitati rezultatele voastre. Sunteti repetenti toti la administratie si buna gospodarire,

    • Absolut scandalos! Intolerabil! Strigător la cer! Presa locală, preluați filmulețe, imagini foto de la chermeza de la Huși cu mahării in prim plan și trimite-ti-le la București, la posturile centrale de televiziune pentru a fi difuzate românilor spre cunoaștere. Bravos! Unii mor înecați, altora li s-a dus agoniseala de o viață pe apa sâmbetei, iar alții benchetuiesc și grohaie de atâta bine. Ferma animalelor.

  2. Nu mai dați vina pe încălzirea globală, așa este de când lumea. Vina este a autorităților, care fura , in loc să construiască. Canale de scurgere nu se mai fac, dirijarea fluxurilor de apa in bazine de acumulare( foarte bune pe perioada de seceta!), toate astea se pot face, dar asta ar însemna ca aleșii neamului, sa nu mai aibă de unde fura. Cum să investească în soluții , nu mai bine fura și merg cu mertanul prin glod. Vin și ne aburesc că încălzirea globală este de vina, prosteala pe fata. Sa vedeți ce iarna urmează, nu vă luați după ei , că nu mai sunt ierni ca alta data.

  3. Meteahnă românească: sa moară și capra vecinului!
    Este problema fiecărei țări cum își apără cetatenii,bunurile, infrastrctura etc…te încălzește cu ceva că-i jelești și pe alții??
    Înainte de a vedea paiul din ochiul altuia sa ne uitam in ograda noastră și să ne vedem bârnele și gunoaiele din ochii noștri.
    Oare câți români mai trebuie să moară ( in incendii, explozii, inundații etc) sa înțelegem și noi ceva, sa
    film pregătiți cu adevărat, sa limităm pe cât posibil nenorocirile??

  4. Întotdeauna noi , românii, suntem nepregătiți și luați prin surprindere! Acționăm haotic, pompieristic. Cine îi învie pe cei decedați, și cine răspunde pentru pierderile de vieți omenești???
    Au venit în zonele calamitate cu elicoptere Ciucă și Ciolacu și o armată de miniștri , dar și alți băgători de seamă , și ce s-a întâmplat??? Nu mai plouă și revărsarea apelor s-a oprit, iar pericolele au trecut??? Filmul acesta a mai rulat și nu s-a întâmplat nimic bun pentru comunitățile aflate în mare pericol de furia apelor. Nu am învățat nimic, din lașitate, ignoranță, nepricepere, din lipsa de empatie, de solidaritate…
    De ce nu se realizează amenajări funciare de amploare, diguri de mare rezistență??

      • Să nu ne uităm mai uităm la ce fac alții, ci să ne concentrăm pe ceea ce se întâmplă la noi.
        In ultimii ani, câte șanțuri de pe marginea drumului sau râuri au fost curățate și întreținute periodic de vegetație excesivă, gunoaie sau rădăcini în România?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.