CIFRE… Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero, a prezentat primele rezultate ale unui chestionar adresat cetãtenilor români si ONG-urilor din strãinãtate. Ea a precizat cã cifrele actuale aratã cã un numãr de aproximativ 9,7 milioane de români sunt plecati din tarã si cã motivele cel mai des invocate de ei sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncã decent, calitatea slabã a clasei politice de-a lungul timpului si coruptia. În prezent, numãrul total al românilor de pretutindeni este de aproximativ 9,7 milioane. Numai din judetul Vaslui, au plecat la muncã în strãinãtate între 50.000 si 100.000 de localnici, în diverse tãri din UE, oameni alungati de sãrãcie si de lipsa de perspecive.
„Este greu de estimat numãrul celor de afarã, pentru cã nu sunt obligati sã declare si nu îsi stabilesc resedinta”, a mai spus ministrul. Ea a explicat cã aproximativ 5,6 milioane se aflã în Diaspora, iar diferenta, în comunitãtile istorice. Chestionarul lansat de MRP are ca scop identificarea nevoilor conationalilor de peste hotare si consolidarea comunicãrii cu ei. „Am depus un proiect, pe POCA (Programul Operational Capacitate Administrativã), este în curs de evaluare la Ministerul dezvoltãrii. Nãdãjduim ca la sfârsitul lunii septembrie sã primim o veste bunã, cã suntem eligibili. Dacã vom fi eligibili, vom încerca sã realizãm în 24 de tãri, unde sunt comunitãti românesti, studii pentru a afla si un numãr înspre cel adevãrat al românilor din afarã si a ceea ce îsi doresc ei ca statul român sã facã pentru ei în tãrile în care au ales sã trãiascã si ce i-ar determina sã se întoarcã acasã sau sã simtã mai mult româneste unde se aflã”, a declarat ministrul Intotero. Au fost primite 322 de rãspunsuri, dintre care peste 200, din partea organizatiilor neguvernamentale din Diaspora si din comunitãtile istorice. „Am primit 60 de solicitãri din partea românilor din afara granitelor. Marea majoritate sunt persoane cu studii superioare”, a explicat Intotero. Media de vârstã a respondentilor este de 50 de ani, ocupatiile lor sunt diverse, însã predominã activitatea în domeniul constructiilor si serviciilor. Motivele cel mai des invocate când au fost întrebati de ce au plecat din tarã sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncã decent, stabilitatea, calitatea slabã a clasei politice de-a lungul timpului si coruptia. Dacã ar fi remediate, acesta ar fi motivul principal pentru care ar reveni în România, însã „în urmãtorii 4 ani, potrivit statisticii, foarte putini dintre ei îsi vor dori sã se întoarcã”, a completat ministrul. Privind situatia românilor în tãrile în care au ales sã trãiascã, potrivit rãspunsurilor, media aprecierii pentru implicarea statului gazdã în viata lor este sub 7, iar gradul de multumire fatã de statutul pe care îl au acolo ajunge sub 8. „Ceea ce ne demonstreazã încã o datã cã românii care au plecat din tarã, marea majoritate a lor, nu au plecat de bine si cã multi dintre ei si-ar dori ca la un moment dat sã se întoarcã acasã”. Ei îsi doresc coagularea comunitãtilor, reclamã lipsa de unitate a românilor din afara granitelor, îsi doresc mai multe evenimente si actiuni în domeniul educational, solicitã mai multe cursuri de limba românã – derulate prin proiecte sustinute de MPR si de Ministerul Educatiei Nationale prin Institutul Limbii Române.
