INEDIT…Costina Romena Solomon este o tânãrã îndrãzneatã care a dat peste cap toate cutumele si a demonstrat cã o femeie poate fi pãdurar. A terminat facultatea ca sefã de promotie, uluindu-i pe toti cei 80 de colegi de an si, dupã examenul de titularizare, a ajuns în judetul Vaslui, în nord, la Ocolul Silvic Bãcesti. Desi este destul de greu sã lucrezi numai între bãrbati, dar mai ales sã fii singura femeie din tot colectivul, aceasta spune cã printre pãdurari se simte protejatã. Urmãriti mai jos povestea incredibilã a acestei femei, care a ales o meserie practicatã în special de bãrbati.
Lucian TIMOFTICIUC
Pentru silvicultori, martie a devenit o lunã de foc. Pentru cã primãvara aproape a dispãrut, perioada de plantãri s-a scurtat dramatic, punându-i în dificultate pe pãdurarii care se ocupã de refacerea pãdurilor. Si cine credeti cã rãspunde prezent la chemarea acestora? Ca întotdeauna, în mare parte, femeile. În loc sã sãrbãtoreascã în luna florilor asa cum e firesc, acestea muncesc la refacerea codrilor judetului, cot la cot cu bãrbatii. Ieri, la Dumesti, pe o tarla de peste un hectar, unde fusese un colt de pãdure de sãlcii, veche de peste 30 de ani, era zarvã mare. Si, surprizã! O tânãrã inginerã de la Ocolul Silvic Bordoc coordona o echipã de 20 de oameni, dintre care jumãtate erau femei, care plantau de zor puieti de stejar. Printre ele si un pãdurar vânjos cãra apã într-un recipient mare din care udau puietii. „Pe vremuri veneau mai multi zilieri. Acum dacã reusim sã adunãm 20 de oameni e mult si dupã cum vedeti multe din ele sunt femei. La noi e muncã grea, fiindcã plantãm pe un teren nepregãtit, dar fetele se descurcã. Le protejãm si noi cât putem. Dacã firma care a câstigat anul trecut licitatia de împãdurire ar fi pregãtit terenul, ar fi fost mai usor. Dar au reziliat contractul si ne-am apucat noi”, a declarat, oarecum nostalgic, pãdurarul. Femeile erau grupate în jurul inginerei. Costina Romena Solomon, destul de energicã, a lãsat la un moment dat agenda în iarba uscatã si a pus mâna pe hârlet. „Din pãcate timpul nu mai are rãbdare cu noi. Primãvara s-a scurtat si ne rãmâne putin timp pentru plantat. Ne-ar fi ajutat mult un burghiu mecanic pentru sãpat gropi. Am fi avut mai mult spor. Am înteles cã la noi la Directie este în proiect sã se cumpere unul. Sperãm sã terminãm de plantat tot anul acesta. Depinde câti zilieri vor veni la treabã », a spus inginera silvicã.
Pasiunea pentru pãdure vine de la bunicul ei
Costina este îndrãgostitã de pãdure. Bunicul ei a fost pãdurar si de aici i-a venit pasiunea. Si numele parcã este predestinat. Fiindcã este un nume de bãrbat, transformat în genul feminin, asa cum si aceasta a îmbrãtisat o carierã mai bãrbãteascã. „Numele meu are o poveste frumoasã. Tatãlui meu îi spune Romeo si de aici numele meu de Romena. Cred cã si-ar fi dorit mult ca eu sã fi fost bãiat, dar asa a rânduit Dumnezeu familiei mele, o fatã. Al doilea nume vine de la patronul meu spiritual. Sunt nãscutã pe 20 mai, de Sfintii Împãrati Constantin si Elena. Nu a fost sã fie Elena, ci Costina si iarãsi cred cã si de data asta dorinta tatei de a avea un bãiat s-a regãsit în numele meu. Eu i-am îndeplinit dorinta. Am ales o meserie de bãrbat si se poate lãuda cu mine cã sunt o « bãrbatã ». Si cred cã numele a contribuit mult în cursul pe care l-a luat destinul meu”, si-a început povestea, proaspãta absolventã a Facultãtii de Silviculturã. Este din Târgu Neamt, dar mai mult a stat la bunici, la Vânãtori. De micã cutreiera pãdurile cu bunicul ei, care era si un vânãtor înrãit. Acum acesta s-a lãsat de meserie, are un gater în localitate, dar Costina îi continuã traditia. Cei doi fii ai sãi nu au vrut în niciun fel sã fie pãdurari, unul e economist, iar altul, desi a terminat liceul de silviculturã, nu a vrut sã lucreze în bransã. Dar nepoata s-a încãpãtânat si în familia Solomon iar se îmbracã uniforma verde. „Dupã ce am terminat cursurile facultãtii si m-am angajat la Bãcesti, mã întreba mereu de ce nu-mi comand uniforma. Când, în sfârsit, m-a vãzut îmbrãcatã, a rãmas impresionat. I-au dat lacrimile », a mai spus Costina.
A terminat facultatea sef de promotie
Ca un fãcut, educatia Costinei Solomon stã sub semnul lui Stefan cel Mare. A terminat Liceul Teoretic din Tg. Neamt si ulterior Facultatea de Silviculturã care poartã numele marelui domnitor. Studiile universitare le-a terminat ca sef de promotie, iar studentii au ales-o si sefã de an. Spune cã nu a fost deloc greu sã facã facultate într-un colectiv în care bãietii erau majoritari. «În an eram doar 5 fete si 80 de bãieti. Nu a fost greu de loc. Mi-am impus punctul de vedere. Niciodatã nu am acceptat sã mi se adreseze cuvinte care nu erau la locul lor. Astfel am scãpat de micile ironii ale colegilor mei. În schimb, în facultate a fost superb. Viata de student la silviculturã este specialã. Practica o fãceam în aer liber si era un bun prilej sã socializãm. S-au legat prietenii frumoase. În studentie am fost chiar la vânãtoare. Facultatea avea un fond de vânãtoare la Râsca si acolo am tras prima datã cu pusca», si-a amintit cu nostalgie inginera silvicã. Aceasta recunoaste însã cã ce-a învãtat în facultate nu prea a aplicat în teren, de când lucreazã. Ca stagiar a luat-o de la zero. Acum este inginer cu acte în regulã si spune cã, dacã ar fi sã o ia de la capãt, tot asta ar face.
Costina nu crede cã va rãmâne la Bãcesti
Costina si-a luat slujba de pãdurar sau inginer silvic în serios. Si-a luat o gazdã în Bãcesti si acasã la Tg. Neamt merge în weekend. Are o relatie stabilã cu un tânãr care are o afacere proprie si e hotãrâtã ca, atunci când se va ivi ocazia, sã se transfere cu locul de muncã în pãdurile pe care bunicul sãu le-a cutreierat. Pânã atunci îsi face treaba la Bãcesti sub aripa sefului de ocol, Lucian Braniste. „Domnul sef de ocol m-a luat sub tutela sa. Dânsul mi-a fost îndrumãtor cât am fãcut stagiatura si de la dumnealui am învãtat multe. Nu stiu ce voi face în viitor, dacã rãmân sau plec din Bãcesti. Eu îmi doresc sã lucrez în pãdurea în care bunicul meu si-a petrecut o bunã bucatã de timp. Eu am o relatie stabilã cu un bãiat care are propria afacere si nu cred cã-l pot convinge sã vinã la Bãcesti”, a încheiat Costina.
Reteta unui ceai miraculos a Costinei
PREOCUPARE…Costina, ca orice fatã tânãrã, este obsedatã de retete de slãbit. Ca inginer silvic a testat cea mai tare retetã si anume mersul pe jos, care într-adevãr face piciorul frumos: „Sã stiti cã este adevãrat. Sportul este cel mai potrivit dacã vrei o siluetã de invidiat. Eu sunt habotnicã când vine vorba de astfel de retete. Le-am încercat pe toate. Pot sã recomand pe cea care mi-a plãcut cel mai mult. Sã bei cât mai mult ceai de soc cu pãducel. E vorba de fructele de pãducel cu tot cu frunze si florile de la soc. Proportia este jumi-juma, iar ceaiul sã nu fie prea concentrat. O sã vedeti cã are efect imediat. Cel putin la mine a mers.”, a mai spus inginera silvicã.
