„Fiţi buni chiar şi cu cei răi, oferiţi dragoste chiar şi celor care vă privesc cu ură!
SĂRBĂTOARE SFÂNTĂ…„Nu uitaţi în zilele acestea să-i căutaţi pe cei sărmani, pe cei săraci şi amărâţi care poate nu au pe nimeni să le deschidă uşa şi să le pună ceva pe masă..”Acesta este îndemnul Prea Sfinţitului Ignatie, Episcopul Huşilor de Crăciun. Prea Sfinţia Sa ne-a vorbit despre Sărbătoarea Naşterii Domnului, despre iubire şi smerenie dar şi despre Crăciunul copilăriei sale. Deasemenea, Episcopul Huşilor a adresat un mesaj emoţionant către vasluieni. „Le doresc românilor noştri în prag de sărbători să fie buni, chiar şi atunci când cei din jurul lor sunt răi. Să aibă dragoste chiar şi atunci când unii îi vor trata cu ură”. Vă invităm să citiţi integral mărturia, îndemnul şi sfatul Prea Sfinţiei Sale, de Sărbători!
„Trăim zile de mare bucurie de fiecare dată când se apropie această Sărbătoare a Naşterii Mântuitorului Isus Hristos, a venirii lui Dumnezeu printre oameni. De fapt asta este semnificaţia sărbătorii şi spun eu, venirea iubirii însăşi printre oameni. De aceea cred că în aceste zile de sărbătoare, toţi instantaneu, fără nicun fel de efort avem chipurile pline de lumină, inimile mult mai deschise şi poate, zic eu, mai puţin aplecaţi de ceea ce ţine de partea întunecată a sufletului”. Prea Sfinţitul Ignatie şi-a amintit şi de Crăciunul copilăriei sale, când aştepta cu bucurie să împodobească bradul şi să meargă din casă în casă la colindat. „Avem tendinţa de a idealiza totdeauna, noi cei adulţi, modul, maniera cum am trăit Crăciunul, însă nu idealizez realmente, aş putea să spun că sărbătoarea Crăciunului, Crăciunul copilăriei mele a fost unul chiar de basm, foarte frumos. M-am născut într-o zonă superbă de munte în care iernile erau ierni, colindele erau colinde şi bucuria de a fi în familie era bucurie cu adevărat. Port în suflet această energie, această imagine, această icoană a Crăciunului pe care îl trăiam de fiecare dată atunci când eram acasă. Aşteptam cu foarte multă nerăbdare Ajunul Crăciunului ca să ne organizăm în cete de copii ca să colindăm şi la propriu şi la figurat tot satul, avându-i desigur în minte şi pe cei care, poate nu se gândea nimeni să îi colinde. Cea mai mare bucurie pentru noi în vremea respectivă era momentul împodobirii bradului. Sigur acum este o diferenţă extraordinară de ceea ce îşi doreşte un copil al zilelelor noastre, un copil al postmodernităţii care este acaparat, captivat de tehnologie, ceea ce nu este un lucru rău, noi nu demonizăm tehnologia. Noi ne doream altceva, bucuria de a merge să ne căutăm bradul să-l aducem să îl împodibim, să colindăm, nu să ne punem colinde, pe vremea aceea erau casetofoane cu casete, ci pur şi simplu să colindăm, să trăim bucuria sărbătorii. Ţin minte că mi-am dorit foarte tare un joc care se numea Piticot. Mi s-a părut formidabil că am putut să îl primesc. Să ştiţi că cel puţin în satul din care provin eu nu era acest apetit în a primi neapărat ceva, cât concentrarea aceasta pe bucuria în sine, pe faptul că te poţi duce la colindat, că poţi să îţi vizitezi prietenii, că poţi să mergi în ziua de Crăciun la Liturghie. Acestea erau cele în jurul cărora pivota întreaga sărbătoare a Crăciunului. Astăzi, din nefericire, undeva centrul de greutate s-a transferat într-o altă zonă. Ne facem foarte multe daruri , exprimăm această generozitate însă se poate pierde din vedere esenţialul: bucuria mesajului Crăciunului. Să trăieşti nevinovăţia, să te gândeşti la propria ta persoană, să faci ceva să fii mai bun”.
„ Nu uitaţi în zilele acestea să-i căutaţi pe cei sărmani, pe cei săraci şi amărâţi care poate nu au pe nimeni să le deschidă uşa şi să le pună ceva pe masă..”
Episcopul Huşilor, Prea Sfinţitul Ignatie, ne îndeamnă în aceste zile să fim buni şi să nu uităm de cei sărmani şi singuri. Să le trecem pragul şi să le oferim din puţinul pe care îl avem. „Nu uitaţi în zilele acestea să-i căutaţi pe cei sărmani, pe cei săraci şi amărâţi care poate nu au pe nimeni să le deschidă uşa şi să le pună ceva pe masă. Noi de îndestulăm cu de toate, aproape că exagerăm gastronomic vorbind şi poate alţii îndură foame în casele lor, frig şi poate cel mai cumplit, singurătate. Nu este nimic mai dramatic decât omul singur şi părăsit. Dacă ştiţi pe cineva, mergeţi şi căutaţi-i sau dacă sunt departe daţi-le un telefon în zilele acestea şi nu numai. Nu vă puteţi închipui câtă lumină, cât rai poţi aduce în sufletul unui om, căutându-l când el este sărac şi sărman şi mai ales singur”.
Urarea Episcopului Ignatie pentru vasluieni, de Crăciun
„Le doresc românilor noştri în prag de sărbători să fie buni, chiar şi atunci când cei din jurul lor sunt răi. Să aibă dragoste chiar şi atunci când unii îi vor trata cu ură. Să aibă această discreţie chiar şi atunci când cei din jurul lor sunt poate invazivi. Şi să aibă mult mai multă credinţă chiar dacă în jurul nostru suntem invitaţi din nefericire la mai multă necredinţă!”
