Lângã o cãciulã, într-un vechi palat,
Unde merg primarii la Marele Sfat,
Plânge si suspinã firava Anuta,
C-a plecat Miticã, fãr’ sã-si ia bãscuta!
Cãci în bãtãlie tocmai s-a bãgat,
Pentru Viorica, cea fãr’ de pãcat.
A plecat cu oaste, sã adune voturi,
Si-a venit acasã, dupã multe ghionturi.
.
Când în poartã bate, mândru cavaler,
Ana nu-i deschide si cu mare fler,
Pe Miticã al nostru îl trimite iar,
La Viorica, cu planul de “piar”.
-”Ce faci tu aicea” zice fata clar,
– “Du-te în Moldova, la acel stejar,
Unde sunt ascunse, printe buruieni,
Buletine multe, de la moldoveni!”
Si plecã bãtrânul, trist si mohorât,
L-a luat pe Sârbu sã-i tie de urât.
A sunat din bucium, cãtre moldoveni,
Si-au venit în hoarde, fratii lui vicleni,
Si-au votat în valuri, ca un cârd de oi,
Scotând-o pe Viorica, chiar din turul doi !