spot_imgspot_img
21.1 C
Vaslui
30-apr.-2024

Cea mai mare lucrare a pictorului bârlãdean N. N. Tonitza va fi scoasã la licitatie

- Advertisement -

ARTÃ DE VÃNZARE Tabloul “Golgota” al pictorului bârlãdean Nicolae Tonitza va fi scos, mâine, la licitatie, fiind cea mai mare lucrare a lui Tonitza licitatã vreodatã în România. Pictorul N.N.Tonitza, unul dintre cei mai mari artisti plastici ai României s-a nãscut la Bârlad în 1886 si a învãtat la mai multe scoli din oras. Lucrarea scoasã la licitatie a fost revendicatã de mostenitorii de drept ai pictorului Tonitza, care au primit-o în 2009 si acum o valorificã. În Bârlad, Scoala de Muzicã si Arte Plastice poartã denumirea marelui pictor N.N. Tonitza.

Zeci de ani, lucrarea “Golgota” a pictorului Tonitza a putut fi admiratã doar la Muzeul National de Artã al României. În 2009, tabloul le-a revenit mostenitorilor de drept, iar joi, 18 noiembrie, în selecta ambiantã a Palatului Ghica, va fi scos la vânzare în cadrul Licitatiei “12+1 Capodopere Impresioniste din Colectii Particulare” organizate de Casa Artmark. Estimatã la o valoare între 100.000 si 150.000 euro, cu o dimensiune de 1 metru pãtrat, “Golgota” este cea mai mare lucrare a lui Nicolae Tonitza licitatã vreodatã pe piata româneascã de artã.

Bârlãdeanul N.N. Tonitza – pictor si ziarist de frunte

Marele pictor român N.N.Tonitza s-a nãscut la 13 aprilie 1886 la Bârlad, fiind primul dintre cei cinci copii ai Anastasiei si ai lui Neculai Tonitã. Frecventeazã scoala primarã de bãieti nr.2 si urmeazã Gimnaziul real “Manolache Kostache Epureanu” din Bârlad. În 1902 pãrãseste Bârladul pentru a se înscrie la Scoala nationalã de Belle-Arte din Iasi, avându-i printre profesori pe Gheorghe Popovici si Emanoil Bardasare (dar nu va putea sã îsi ia diploma de absolvire deoarece participã în ultimul an la o grevã a studentilor) În perioada 1903 – 1911 cãlãtoreste în Italia, Franta si Germania. În 1911 se reîntoarce în tarã, mai întâi la Bârlad si mai târziu la Iasi (unde predã un timp ca suplinitor de desen la Liceul militar). Participã la expozitia “Tinerimii artistice”. În 1912 terminã cursurile Scolii nationale de Belle-Arte si obtine prin concurs certificatul de “pictor bisericesc”. Din cauze economice renuntã la picturã cîtiva ani si lucreazã ca redactor la ziarul “Iasul”. În 1916 expune la Bucuresti 94 de picturi si desene, împreunã cu Stefan Dimitrescu. Dupã rãzboi se stabileste la Bucuresti, unde – pe lângã participãrile la expozitii si ilustrãri de cãrti – colaboreazã la publicatii de orientare socialistã cu desene si cronici artistice. Devine redactor la revista “Artele Frumoase”. În 1922 cãlãtoreste în Transilvania, unde îl cunoaste pe pictorul sãtmãrean Aurel Popp, cu care se va împrieteni si va purta o vastã corespondentã. În 1924 expune la Bienala din Venetia, iar un an mai târziu se retrage din asociatia “Arta Românã” si – împreunã cu Francisc Sirato, Oscar Han si Stefan Dimitrescu – întemeiazã “Grupul celor patru”. În anii urmãtori, pânã în 1934, au loc repetate expozitii ale “Grupului celor patru”. Tonitza, între timp considerat “cel mai de seamã” pictor român în viatã, expune si în strãinãtate: Barcelona (1929), Amsterdam (1930), Bruxelles (1935). În 1933 ocupã catedra de picturã la Academia de Belle-Arte din Iasi, rãmasã vacantã în urma decesului lui Stefan Dimitrescu, iar în 1937 devine rector al Academiei. În 1939 se îmbolnãveste grav si la 26 februarie 1940 se stinge din viatã. În semn de omagiu îi sunt expuse lucrãri la “Salonul Oficial” si la expozitia din cadrul “Lunii Bucurestilor”, iar la Bârlad, orasul sãu natal, Scoala de Muzicã si Arte Plastice poartã numele marelui pictor “N.N.Tonitza”, ca si Galeriile de Artã din localitate.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.