Cum a scăpat de hoți tezaurul Vasluiului, aflat în același muzeu din Olanda de unde a fost furat Coiful de aur de la Coțofenești

ÎMPRUMUTATE… Mai multe bunuri culturale ale Muzeului Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui au făcut parte din expoziția de la Muzeul Drents din Olanda, de unde au fost furate cele trei brățări dacice și coiful de la Coțofenești. Printre acestea se numără fibule, brățări și monede clasate în categoria “tezaur”. O altă piesă de tezaur, descoperită în județul Vaslui și expusă la muzeul din Olanda, este diadema princiară de la Bunești-Averești. Potrivit directoarei muzeului județean, Ramona Mocanu, în prezent se fac demersuri pentru ca toate bunurile culturale să fie aduse acasă în siguranță. “O echipă de specialiști din cadrul Muzeului Național de Istorie a României s-a deplasat în Assen pentru procesul de preluare, expertizare și pregătire pentru transportul bunurilor culturale. În momentul de față așteptăm informații noi de la colegii noștri de la Muzeul Național. Avem încredere că autoritățile își vor face treaba și așteptăm ca piesele împrumutate să revină acasă, la Vaslui, pentru a ne reîntregi patrimoniul muzeal”, a transmis Ramona Mocanu, directoarea Muzeului Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui.

Sâmbătă dimineața, România a rămas fără patru piese de tezaur cu o valoare inestimabilă. Coiful de aur pur de la Coțofenești și trei brățări dacice au fost furate de la un muzeu din Assen, Olanda. Lovitura a fost dată spre dimineață, la ora locală 03:45, la Muzeul Drents din Assen. Acolo erau expuse peste 700 de piese de la 18 muzee din România. Comori dacice emblematice, din aur și argint, cu o valoare ce nu poate fi cuantificată. Hoții, potrivit autorităților olandeze, au aruncat în aer un zid al muzeului pentru a ajunge la exponatele prețioase. Piesele erau expuse în vitrine securizate, care au fost sparte cu ajutorul baroaselor. “Este o zi neagră pentru Muzeul Drents și pentru Muzeul Național de Istorie a României din București. Măsurile de securitate erau în regulă, așa cum ar trebui să fie într-un muzeu, din ceea ce știm. Ei bine, totul arată acum precum un mic câmp de luptă, rămâne de văzut ce se întâmplă mai departe”, a declarat Harry Tupan, directorul Muzeului Drents.

Lista celor mai importante piese de tezaur dacic din expoziția olandeză 

Expoziția “Dacia – Rijk van Goud en Zilver” (“Dacia – Regatul aurului și argintului”), începuse anul trecut, în luna iulie, iar acum se afla în ultimul său weekend. Printre cele mai importante piese prezentate în această expoziția se regăsesc, alături de diadema de la Bunești-Averești, piese din tezaurele de aur din epoca bronzului și prima epocă a fierului de la Perșinari, Săcuieni, Ostrovul Mare, Răcătău, Sărmășag, Sacoșul Mare, piese din tezaurele de la Agighiol, Peretu, Cucuteni-Băiceni, Stâncești, tezaurele de argintărie geto-dacică de la Epureni, Sâncrăieni, Lupu, Sângeru de Pădure, Solonețu Nou, București-Herăstrău, Senereuș și Poiana Gorj, tezaure descoperite în ultimii ani în județele Suceava, Bacău și Brașov.

Asociația Managerilor de Muzee din România: “condamnăm actul criminal realizat prin furtul coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice din Muzeul Drents” 

Ramona Mocanu, președinta Asociației Managerilor de Muzee din România, a transmis printr-un comunicat de presă că “își exprimă susținerea față de Muzeul Național de Istorie a României și condamnă actul criminal realizat prin furtul coifului de la Coțofenești și a trei brățări dacice din Muzeul Drents din Assen, Olanda. Acest act este o lovitură gravă adusă identității românești. Piesele furate figurau în expoziția “Dacia. Rijk van goud and zilver”/ “Dacia. Regat al aurului și argintului”, deschisă la muzeul olandez și urmau să se întoarcă în România în ultima săptămână a lunii ianuarie. Pentru realizarea acestei expoziții, Muzeul Drents a beneficiat de un buget de peste 500 mii euro, în care a fost inclusă și asigurarea pieselor care au fost expuse. Expoziția “Dacia. Rijk van goud and zilver “ prezenta peste 600 piese provenind de la muzee din România și a fost găzduită în cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda, muzeu cîștigător a numeroase premii internaționale, recunoscut pentru valoarea patrimonială a colecției sale și pentru interesul de a găzdui expoziții dedicate unor colecții arheologice unice provenind din culturi din întreaga lume”, a transmis Asociația Managerilor de Muzee din România.

Ramona Mocanu: “În ciuda condițiilor de muncă demotivante, a salariilor mizere, a numărului subdimensionat de posturi, angajații muzeelor românești sunt adevărați profesioniști” 

REACȚIE… De asemenea, Ramona Mocanu a sărit în apărarea colegilor ei, subliniind că aceștia “s-au comportat exemplar”: “Colegii noștri de la Muzeul Național de Istorie a României, alături de toate celelalte muzee românești care au împrumutat piese pentru organizarea acestei expoziții, s-au comportat exemplar în realizarea etapelor legale premergătoare exportului temporar de bunuri culturale. Aceste proceduri sunt stabilite la nivel național prin legea 182/2000 privind protejarea patrimoniului mobil și trebuie urmate întocmai. În ciuda condițiilor de muncă demotivante, a salariilor mizere, a numărului subdimensionat de posturi, angajații muzeelor românești sunt adevărați profesioniști, contribuind zilnic la promovarea culturii românești, atât în țară cât și în străinătate. Atragem atenția și cu această ocazie că este momentul prioritizării culturii și a patrimoniului cultural național, în primul rând din punct de vedere financiar. Este momentul să investim în paza muzeelor și a colecțiilor publice, în asigurarea bunurilor culturale, în formarea specialiștilor și în salariile lor, de asemenea fiind importantă și continuarea investițiilor deja începute și atragerea de noi fonduri înspre zona culturală”, a transmis Ramona Mocanu, președintele Asociației Managerilor din Muzee.

Diadema princiară din aur de la Bunești-Averești, descoperită în 1978 

PATRIMONIU… Diadema princiară din aur de la Bunești-Averești a fost descoperită în 1978 în contextul săpăturilor arheologice de la cetatea geto-dacă situată la sud-est de comuna Bunești – Averești, județul Vaslui, îngropată izolat, într-o alveolare, în zona nordică a cetății. “Diadema constă în două bare masive din aur, de secțiune circulară, formând la partea frontală cinci ochiuri obturate cu rondele din foaie din aur, susținând rozete ajurate sudate pe câte un suport cilindric din foaie din aur. Extremitățile barelor sunt decorate cu câte două ornamente geometrice și câte două feline stilizate, cu motive geometrice incizate pe corpuri, fiecare cu o verigă în gură, formând două perechi afrontate. Având în vedere analogiile cu diadema elenistică descoperită în tumulul regal de la Vergina (Grecia), dar și cu unele elemente decorative prezente pe obiectele de la Cucuteni – Băiceni, județul Iași, se presupune că piesa descoperită în cetatea getică de la Bunești – Averești este de factură elenistică, produs al unui atelier local, cu influențe sensibile ale artei animaliere scitice și getice și datează din secolul al III-lea a. Chr”, se arată într-o descriere a Muzeului Virtual.