spot_img
spot_imgspot_img
14.4 C
Vaslui
15-mai-2024

Floriile- Tradiții și obiceiuri pentru Intrarea Triumfală a Mântuitorului în Ierusalim! (VIDEO)

- Advertisement -

FLORIILE – SARBATOAREA DINANTEA PAȘTELUI Evenimentele care preced Intrarea Triumfală a Mântuitorului în Ierusalim, învierea lui Lazăr și ungerea din Betania, consemnate de Evanghelistul Ioan, au avut un rol pregătitor și consolator pentru ucenicii Domnului înapropierea Patimilor Sale. Intrarea Domnului în Ierusalim, semnifică acceptarea suferințelor și morții de către Mântuitor, dar și descoperirea Chipului Său Împărătesc, Ca Celce este Atotputernic, Stăpânitor al vieții și al morții și Biruitor veșnic al răului. Împăratul Hristos își face intrarea biruitoare în Ierusalim, smerit pe mânzul asinei, îndeplină ascultare, pentru a împlini voia atotputernică a Tatălui și a muri pe cruce, preț de răscumpărare pentru întregneamul omenesc. Salcia este nelipsită  la  sărbătoarea Floriilor din satul tradițional. Salcia este sfințită la biserică, apoi este utilizată în gospodărie. Legenda salciei care a devenit simbolul Floriilor în Biserică, este extrem de frumoasă, salcia fiind singura din Univers care i-a oferit ajutor Maicii Domnului pentru a ajunge la Crucea unde fiul ei urma să fie răstignit.

Împărăția lui Hristos este diferită de împărăția lumească

Mântuitorul a arătat că Împărăția cerurilor, pe care a venit să o proclame, este o realitate duhovnicească care nu se manifestă prin criterii materiale exterioare. Împărăția cerurilor este împărtășirea unor daruri infinit mai bogate decât cele lumești, și ele se traduc prin daruri de viață veșnică, de viață absolută și nepieritoare. Mântuitorul și-a pregătit ucenicii pentru darurile cerești atunci când le-a vorbit de viața cea adevărată, pâinea cerească, apa cea vie, care izvorăsc din Persoana Sa. Observăm că aceste daruri sunt caracterizate de epitete ca adevărat, viu, ceresc, tocmai pentru a le distinge de darurile trecătoare și iluzorii care nu oferă omului viața veșnică, dar pe care acesta le urmărește obsesiv. Smerenia Mântuitorului și tristețea chipului său, arătate în DuminicaFloriilor, constituie mesajul că oamenii care au ca ideal scopuri lumești și își fac din creație suportul existenței lo vor refuza Împărăția cerurilor. Pentru oamenii „lumești”, lipsiți de Duhul lui Dumnezeu, Hristos nu este de dorit. Aceștia își vor găsi întotdeauna idealuri în ceea ce lumea le oferă sau mintea omului poate crea. Duminica Floriilor vine să proclame o separație între ceea ce se vede, ceea ce este aparent, trecător și ceea ce nu se vede și este aproape inaccesibil pentru firea ușurelnică a omului.

Salcia sfințită apără gospodăria

Salcia este nelipsită  la sărbătoarea Floriilor din satul  românesc tradițional. Salcia este sfințită la biserică, apoi este utilizată în gospodărie. “Se punea salcie la ferestrele caselor, apoi se punea la icoane, în nici un caz nu se arunca. De asemenea, mâțișorii care sunt la salcie în această perioadă erau foarte prețuiți“, a precizat Victor Munteanu, șef de secție la Muzeul Etnografic al Moldovei. Așa cum arată muzeograful, „salcia este folosită în special în două mari obiceiuri de primăvară, de Blagoveștenie sau Buna Vestireși de Florii. Este o plantă care se află în splendoarea ei tocmai în această perioadă și care substituie palmierii care nu se găsesc în spațiul nostru geografic“, a arătat Victor Munteanu care a adăugat că astfel de substituiri se regăsesc și înalte zone geografice. De asemenea, “un obicei care ce s-a păstrat și este des întâlnit este împodobirea gospodăriei cu crenguțe de salcie care se agață la poartă sau în altelocuri, iar după ce trec sărbătorile pascale ele se pun la icoană, unde se păstrează pe tot parcursul anului“, a arătat Victor Munteanu. După ceramurile de salcie erau sfințite la biserică, mâțișorii erau împărțiți la oameni. Salcia era nelipsită din pomana care se face la Moșii de Florii:

„Erau duse la biserică și ramuri de salcie dar și de răchită care erau duse apoi în cimitir“, după cum a menționat muzeograful, care a adăugat că „în Moldova, din crenguțele de Salcie sfânțită se făceau coronițe care se agățau după Paște în pomii fructiferi, pentru belșug“.Un obicei întâlnit de Florii este ca persoanele sau copiii care nu au participat la slujba de la biserică să fie lovite, acasă, cu ramurile de salcie, de către cei care au fost la slujbă în timp ce se spune„Nu te pălesc eu, ci te pălesc mâțișorii ca să nu uiți că de azi într-o săptămână e Paștele“.

AjutorpentruMaicaDomnului

Sunt mai multe legende privind salcia și utilizarea acesteia în procesiunea de Florii. Una dintre legende povestește cum Maica Domnului, grăbindu-se spre locul unde era Fiulei răstignit, a ajuns la malul uneia pe curgătoare vijelioase. Acolo, ea s-a rugat la toate plantele din jur să o ajute să treacă apa, însă niciuna dintre ele nu s-a îndurat de lacrimile ei, cu excepția salciei care și-a aplecat o creangăși a ajutat-o să treacă pe malul celălalt. În semn de mulțumire, MaicaDomnului a hotărât ca ramurile de salcie să fie duse la biserică, înziua de Florii. Ramurile de salcie erau utilizate și de apicultorii care înconjurau cu ele stupii, în timp cețăranii îngropau mâțișorii înbrazdă, pentru a asigura o recoltă bogată. Mâțișorii erau folosiți și pentru a împodobi icoanele, ușile, ferestrele, intrările în grajduri sau în orice altă anexă gospodărească. De asemenea, se puneau la fântâni, pentru a asigura prospețimea apei.

Floriile reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Ierusalim, unde Domnul nostru a fost întâmpinat de o sumedenie de credincioși care țineau în mâini ramuri de finic. Această sărbatoare este una dintre cele mai importante sărbători din an, reprezentând singura dată când Mântuitorul a acceptat să fie aclamat ca împărat. Conform profețiilor prezente în Vechiul Testament, Iisus își pregătește singur intrareaca să fie recunoscutca fiind Mesia, după cum însuși Legea spunea. Mântuitorul este aclamat de o sumedenie de credincioși care aveau în mâini ramuri de măslin și de finic. Aceștia, văzându-L, au început să strige: „Osana! Bine este cuvântat Celce vine întrunumele Domnului.” Credincioșii rosteau aceste cuvinte deoarece simțeau că Dumnezeu s-a pogorât din Ceruri și a venit pe pământ pentru a-i mântui. În plus, de Florii iși sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de flori.

Se spune căașa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paști

Înunele sate se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii. În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguțe de salcie sfințite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă și urează de bine și sănătate. Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus. Cel primit cu slavă și ramuri de măslin și finic în Ierusalim de aceleași mulțimi care peste o săptămână aveau să-l răstignească. Ca de fiecare dată când vin colindătorii gazdele primesc copii cu drag. Îi ascultă și își împodobesc împreună casa cu salcie sfințită, se bucură și speră. Speră și spun cu credință: „Vă așteptăm și la anul!“. Așa cum își amintesc bătrâniisatului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte. Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paști. În duminica Floriilor, Biserica a rânduit să fie dezlegare la pește. În seara acestei duminici, încep deniile din săptămâna Sfintelor Patimi. De asemenea, tradiția spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște.

Anulacesta, de Floriivaploua…

Chiar dacă din popor se știe că vremea de Florii prevestește vremea de Paște, specialiștii spun că „nu există științific o regulă”, însă vremea de Florii anul acesta  se strică, însă nu trebuie să ne speriem. „Vin ploi pe parcursul zilei de sâmbătă în vest, Banat, Crișania, iar sâmbătă spre duminică acestea se extind în Transilvaniași Moldova”, a afirmat meteorologul Elena Cordoneanu la Realitatea TV, adăugând că sunt rezultatul unei instabilități  atmosferice accentuale, iar ploile vor fi însoțite de descărcări electrice și grindină.  De asemenea, se vor înregistra cantități de apă însemnate de 25-30-50 litri pe metru pătrat în Vestul și Nord-Vestul țării.  „Duminică, ploile se extind și în restul țării, dar nu vor mai fi  așa de intense. Așteptăm  și  aici 15 litri pe metru pătrat. Se vor înregistra intensificări ale vântului, 65-70km/h, iar la munte de 80-100 km/h”, a mai precizat Elena Cordoneanu. Așadar, temperaturile scad la 10-12 grade, însă intrăm în limitele normale pentru această dată în ceea ce privește regimul termic.

(Articolscris în colaborare cu Ziarul Lumina)

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.