spot_imgspot_img
12.9 C
Vaslui
02-mai-2024

Premierã la Vaslui. Fermierii încep sã cultive nãut si sorg, în dauna porumbului, din cauza secetei

- Advertisement -

NÃUT DA, PORUMB BA… Nãutul este o plantã rezistentã la secetã si îngheturi târzii! Aceasta mai are si o caracteristicã importantã, fixeazã azotul în sol si rivalizeazã cu alte plante, pe care fermierii le cultivã si pe care obtin subventii, cum ar fi: soia, mazãre, linte, lucernã etc. Încet, încet, este cultivatã si în România. O statisticã a Ministerului Agriculturii spune cã anul acesta se prognozeazã a fi plantate 4.000 de hectare. Fermierii care nu au sistem de irigatii, încep sã prefere aceastã culturã si prin prisma faptului cã boabele recoltate au un pret competitiv. De exemplu, productia medie pe un hectar este de 2.500 de kilograme, iar tona costã 800 de euro. Un fermier care cultivã un hectar de nãut poate obtine un profit de 1.000 de euro pe an, fãrã sã luãm în calcul subventia si dupã ce sunt date la o parte toate cheltuielile, care însumate reprezintã 5.000 de lei. În judetul Vaslui doar un fermier cultivã aceastã plantã. Este vorba de Emil Enache, un fermier inventiv, care lucreazã în jur de 3.500 de hectare de teren. Pe lângã nãut, acesta cultivã si sorg, are si o plantatie de aluni. Nãutul îl planteazã pe 22 de hectare, în comuna Dimitrie Cantemir. Pentru pofticiosi si pentru cei care tin post, nãutul este nelipsit din bucãtãrii. Cu totii stim cât de gustos este hummusul sau chiftelutele din nãut, numite falafel.

În România, culturile de nãutã sunt o noutate. Multi fermieri nici nu stiu cât de simplu este sã înfiintezi o culturã de nãut, care are si un randament pozitiv si rezistã bine la secetã. Singurul punct slab al acestei culturi este faptul cã nu prea sunt ierbicide care sã combatã buruienile cu frunza latã. „Sunt încercãri la institutele care au rãmas în România cu câteva substante si am înteles cã au început sã dea rezultate. În curând vom avea si un ierbicid bun, pentru buruienile cu frunzã latã, sã nu mai fim nevoiti sã dãm cu prãsitoarea. Nãutul e o culturã relativ simplã. La o pregãtire minimã a solului, se planteazã cu semãnãturile de precizie, în jur de 500.000 de plante la distanta între rânduri de 50 de cm, la hectar. Se planteazã primãvara devreme, (anul acesta, plantarea s-a fãcut în februarie – n.r.) deoarece în sol trebuie sã fie între 3 si 4 grade, care este ca temperaturã pe trend pozitiv. Se face o ierbicidare preemergentã, cu un ierbicid de top de la o firmã, cu 4 l la hectar care îi dã o protectie asupra buruienilor în jur de 20 de zile”, a spus Emil Enache. Acesta a mai precizat si cã pentru buruienile cu frunzã latã, nu prea sunt ierbicide sã aibã selectivitate pe nãut, adicã sã se distrugã, „Si anul trecut, de exemplu, am intervenit mecanic. Însã, în acest an, am luat legãtura cu Institutul de la Secuieni si avem o recomandare pentru un anumit tip de ierbicid si de la alt institut avem alt ierbicid. Nu vreau sã vã spun tipul de ierbicid acum pânã nu-l testez, ca sã nu-i bulversez pe fermieri! Ar trebui sã mai tratez cu fungicide si este o problemã: pãstãrile de nãut sunt atacate de un fluture, atacã si la porumb si la nãut si nu am stiut, de exemplu. Dar cu un tratament se rezolvã problema”, a punctat Emil Enache.

Când se recolteazã nãutul

Nãutul se recolteazã odatã cu mazãrea, dupã cum a spus huseanul Enache. Cel mult o sãptãmânã dupã ce se începe recoltarea mazãrii. Mai precis. la sfârsitul lunii iunie, începutul lunii iulie. În primul an de recoltã a nãutului, Emil Enache nu spera sã aibã o productie mare, maxim o remorcã, adicã vreo 1200 de kg! Dar, surprizã, recolta a fost dublã fatã ce credea el cã va culege! „Am trimis o singurã recoltã la cules nãut, cã am zis cã încape acolo. Dar operatorul, când a recoltat jumãtate din ce era de recoltat, mi-a spus cã mai trebuie trimisã o remorcã, cã nu încape recolta de nãut doar într-una, ci mai trebuie una! Am scos în jur de 2.500 de kg la hectar! Dacã am avea o zonã cu cantitãtile de apã mai mari vara, am putea pune si a doua culturã dupã nãut, care înmagazioneazã cantitate substantialã de azot în sol. Asta doar dacã este o zonã în care mai si plouã, cã dacã este una secetoasã, nu este recomandatã a doua culturã, decât pentru nãut, care rezistã la secetã”, a precizat Emil Enache.

Nãutul are pret bun la vânzare, porumbul ba!

CALCULE…Boabele de nãut au pret bun la vânzare, ajung pe piata liberã la 800 de euro pe tonã. Sãmânta de nãut, în acest moment, este destul de scumpã, ajungând în jur de 600-700 de lei pentru un hectar. „Dacã mai punem si îngrãsãmântul, lucrãrile agricole, erbicidele, fungicidele si insecticidele ajunge undeva la 5.000 de lei cheltuieli pe un hectar. Ierbicidele, care stim cã merg, ar costa în jur de 65-70 de lei pe hectar pentru monocotile, iar pentru celalte cu partea mai sensibilã si mã refer la ierbicidele pentru dicotile, se duce undeva la 200 lei/hectar. Insecticidul si fumicidul putem spune cã sunt 180 lei/ha la fumicid, insecticidul undeva la 8-80de lei/ha, îngrãsãmântul complex ne ducem la 600-700 lei/ha si tot asa”, a precizat Emil Enache, precizând cã este o culturã cu un randament bun. La 800 de euro tona si 2,5 tone/ha productie la hectar, cultura de nãut este productivã si competitivã. „Da, este o culturã care, pentru judetul Vaslui, este mai convenabilã decât porumbul. Acolo unde ploile sunt cum sunt, nãutul este planta idealã. În judetul Vaslui ne jucãm cu precipitatii reduse în ultimii ani, între 270 mm/an si maxim 450 de mm/an (n.r si asta în anii buni), iar acum este din ce în ce mai rar 450 mm/an, cultura de porumb nu mai este de viitor. Prea multi fermieri au început sã renunte la porumb si sã încline cãtre alte culturi”, a precizat Emil Enache. Odatã cu schimbãrile climatice din România, fermierii vor trebui sã se reorienteze. Si sorgul este o solutie. Aceasta este a cincea cea mai produsã culturã de cereale din lume, cu o productie anualã de aproximativ 57,6 milioane de tone. Fermierii favorizeazã aceastã culturã datoritã tolerantei sale la secetã, cãldurã si diferite conditii ale solului si înlocuieste cu succes zahãrul. Poate fi transformatã într-un sirop folosit pentru îndulcirea multor alimente procesate.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.