Staretul mãnãstirii Movila lui Burcel: “Aduc, lunar, câte 189 de lei de acasã, ca sã iau si o bucatã de pensie”
MÃRTURISIRE ÎN POST Arhimandritul Stefan Gusã, staretul Mãnãstirii Movila lui Burcel, e foarte supãrat pe cei care sunt la conducerea judetului si a acestei tãri. Motivul? De la începutul anului, toti cei care fac parte din personalul neclerical s-au trezit cu salarii micsorate, “de la Consiliul Judetean”, spune staretul, adicã în jur de 300 de lei în minus pentru fiecare dintre cele 12 persoane de pe statul de platã al mãnãstirii. “Nu ne-au mãrit, ci ne-au micsorat cu câte 300 de lei salariile personalului neclerical. Personal neclerical înseamnã toti cei care lucreazã la Culte, dar nu pe post de preot, adicã clopotari, cântãreti bisericesti, îngrijitori, paznici, muzeografi, soferi, fochisti, muncitori necalificati. Nouã ne vin banii de la Bucuresti, dar prin Consiliul Judetean. Si dacã pânã în luna decembrie a anului trecut fiecare primea de la stat câte 900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2015 ni s-au luat 300 si fiecare din personalul neclerical a rãmas cu 600 de lei”, se plânge staretul, care spune cã fiecare din cei 12 ia pe lunã, dupã ce îsi achitã dãrile cãtre stat, în jur de 180 de lei. “Asa lucreazã statul si acesta e adevãrul-adevãrat, iar cine nu mã crede îi pot pune la dispozitie statele de platã lunare, pe care le semnãm si le pãstrãm în arhiva mãnãstirii”, se jurã arhimandritul Gusã.
Reporter: Bunã ziua si bine v-am gãsit! Ce mai faceti? Suntem obisnuiti ca, din când în când, sã mai trecem pe la dumneavostrã, sã mai zicem si noi (în gând) o rugãciune, sã aprindem o lumânare si, dacã simtim nevoia, chiar si de o spovedanie, nu cred cã ne-ar strica. Si, apropo de spovedanie. Dumneavoastrã, preotii, vã spovediti vreodatã? Si dacã da, la cine: la episcop, la mitropolit? Ce rânduialã aveti?
Arhimandrit Stefan Gusã: Da, ati venit bine, tocmai în post, când crestinii nostri (mã refer la cei practicanti) obisnuiesc sã se spovedeascã si dacã dvs. sunteti unul dintre acestia atunci fiti binevenit. Vã stau la dispozitie. Referitor la spovedania preotilor, de fapt ca si a credinciosilor, nu este obligatorie, ci benevolã, si nici legatã de un anumit timp, ci ori de câte ori simti nevoia, fie în post, fie în afara postului. Aici, este vorba de constiintã si dacã o faci din obligatie si nu din constiintã atunci nu mai e spovedanie. Fiecare dintre noi, preotii, avem un duhovnic în fata cãruia ne putem deschide inima si sufletul si nu este obligatorie spovedania la episcop sau la mitropolit. Nu este nici obligatorie, dar nici opritã. Cine vrea la episcop sau la mitropolit, o poate face. De obicei, preotii mai tineri se spovedesc la cei mai vârstnici. Unii îi preferã pe duhovnicii de la mãnãstiri. Si pentru ca sã întelegeti si mai bine cum e cu spovedania, vã spun cã desi existã recomandarea ca monahii sã se spovedeascã tot la duhovnicii monahi, eu, spre exemplu, în ultima vreme, mã spovedesc la un preot de mir, ceva mai în vârstã decât mine si vãduv de câtiva ani. Deci, duhovnicul ti-l alegi singur si nu ti-l poate impune nimeni, ci doar recomandat. Îmi amintesc cã am citit cândva în “Didahiile” mitropolitului Antim Ivireanul (duhovnicul lui Constantin Brâncoveanu) cã acesta practica unor boieri din Bucuresti, care aveau un duhovnic la oras pentru pãcatele mai usoare si un altul la tarã pentru pãcatele mai grele, pe care se rusina sã le spunã duhovnicului de la oras.
Scuzati-ne, dacã suntem obraznici. Putem face si o glumã?
Arhim. Stefan Gusã: Depinde cât e de deplasatã si în cine loveste. Despre ce este vorba?
Am auzit vociferãri, în ultima vreme, din partea mai multor preoti cã, anul acesta, Consiliul Judetean v-a mãrit salariile. Dacã tot e Postul Mare, ati putea face o “spovedanie”, sã ne explicati si nouã cum e cu salariile acestea ale preotilor? Cine le dã sau prin cine le primiti? Ministerul Culturii, Secretariatul de Stat pentru Culte, Patriarhia, Episcopia, Protopopiatul? Ce amestec are Consiliul Judetean legat de salariile dumneavoastrã?
Arhim. Stefan Gusã: Da, ati auzit bine si asta înseamnã cã nu-i plãtiti degeaba pe informatori. Numai cã vã dezinformeazã. Nu ne-au mãrit, ci ne-au micsorat cu câte 300 de lei salariile personalului neclerical. Personal neclerical înseamnã toti cei care lucreazã la Culte, dar nu pe post de preot, adicã clopotari, cântãreti bisericesti, îngrijitori, paznici, muzeografi, soferi, fochisti, muncitori necalificati. Nouã ne vin banii de la Bucuresti, dar prin Consiliul Judetean. Si dacã pânã în luna decembrie a anului trecut fiecare primea de la stat câte 900 de lei, începând cu 1 ianuarie 2015 ni s-au luat 300 si fiecare din personalul neclerical a rãmas cu 600 de lei. Ei bine, la cei 600 de lei, spre exemplu, un cântãret bisericesc (dascãl) mai primeste – sau ar trebui sã primeascã – din fondurile proprii ale parohiei sau ale mãnãstirii încã 4-500 de lei. Spre exemplu, un cântãret din schema de la mãnãstire are de luat 600 lei si din fonduri proprii încã 425 lei si face un salariu brut de 1.045 lei pe lunã. Dar salariul este impozabil si dacã din fonduri proprii nu avem cu ce completa impozitul, somajul, sãnãtatea si toate celelalte datorii cãtre stat se opresc din cei 600 de lei. Dacã din cei 600 de lei dãm la stat 417 lei, mai rãmâne persoana respectivã cu 183 lei în mânã. Deci, atât ia un cântãret pe lunã. Si dacã la parohii – nu la toate – mai ai de unde aduna ceva fonduri proprii, la mãnãstiri, unde nu avem botez, cununie, înmormântare, ajunuri, molifte, contributii de la credinciosi si nu avem cu ce completa salariile, trebuie sã ne multumim cu ce dã statul, deci cu 183 lei/lunã. Si asta e soarta tuturor, nu numai a cântãretului de la mãnãstire. Eu, în schema celor douã mãnãstiri, de la Codãesti si de pe Movilã, am 12 posturi (de la stat) si dupã ce ni se opresc datoriile cãtre stat pentru toate cele 12 posturi mai primim numerar 2.200 lei, pe care trebuie sã-l împãrtim la 12 salariati, fiecãruia îi revine în jur de 180 lei. Acesta este salariul unuia care lucreazã la Culte. Si sunt parlamentari pe care îi vedem cum dorm în bãnci si care iau salarii de sute de milioane (în bani vechi) si ne criticã pe noi, cã ne dã statul salarii. Adevãrul-adevãrat e cã mai mult ne ia, decât ne dã, statul român. Si asta e soarta nu numai a personalului neclerical, ci a tuturor preotilor din Patriarhia Românã. Pentru a vã satisface curiozitatea, o sã vã dau exemplu salariul meu. Dupã 47 de ani de serviciu, am de la stat 1.190 lei si ar trebui sã mai am din fonduri proprii (pe care n-am de unde sã le realizez) 1.945 lei, ca sã realizez un salariu brut de 3.135 lei. Deci, dacã din 1.190 lei cât îmi dã statul, eu trebuie sã dau la stat 1.379 lei, cu ce mai rãmân? Observati, asadar, cã datoriile fatã de stat sunt mai mari decât contributia pe care mi-o dã statul si eu trebuie sã aduc de acasã, lunar, câte 189 lei, ca sã îmi pot achita impozitul si toate celelalte arierate (numai vreo zece la numãr) cãtre stat, în speranta cã o sã am si eu o pensie, cât de cât la bãtrânete, în jur de 1.000 lei. Ãsta e statul si ãsta e adevãrul-adevãrat si cine nu mã crede îi pot pune la dispozitie statele de platã lunare, pe care le semnãm si le pãstrãm în arhiva mãnãstirii. Când am socotit aceste sume, am avut în fatã statele de platã pe ultima lunã.
Cum se poate, pãrinte staret, ca sã dai la stat mai mult decât îti dã el tie? Dar, sefilor dvs., adicã mitropoliti si episcopi, tot acelasi tratament li se aplicã? Ei ce salariu si ce contributii au? Iau si ei din fonduri proprii?
Arhim. Stefan Gusã: Întrucât pe Internet gãsim salarizarea mai-marilor nostri, nu mai e un secret ce salariu au dumnealor. Oricum, nu existã grade comparative si pare-mi-se cã toti sefii de cult din România sunt asimilati la salariile ministrilor-secretari de Stat, adicã Patriarh – 8817 lei; mitropoliti – 8122 lei; arhiepiscop – 7643 lei; episcop – 6994 lei; episcop vicar – 6691 lei. Nu stiu si nu am gãsit ce contributie au vicarii, consilierii, inspectorii, protopopii, exarhii, oricum mult mai consistentã decât a muritorilor de rând.
Si e drept sã fie asa, adiscã episcopul sã primeascã 7.000 de lei (fãrã vreo 6 lei), iar dumneavoastrã sã aduceti bani de acasã, ca sã puteti acoperi impozitele si CAS-urile?
Arhim. Stefan Gusã: Drept-nedrept, asta e realitatea si n-are rost sã o mai comentãm. Si, din pãcate, nu numai în Bisericã se întâmplã asemenea nedreptãti. Sunt indivizi care si-au fãcut salarii de peste 100 sau chiar 200 de milioane de lei vechi si de asemenea pensii nesimtite, tot asa de sute sau zeci de milioane si care n-au nici scoalã mai multã si nici vechime mai mare decât au medicii, profesorii, inginerii, preotii etc. Tara lui Papurã-Vodã, unde nicio lege nu e lege si unde parlamentarii nostri, pe care îi admirãm adesea cum dorm la sedinte si-au aprobat legi care sã le apere imunitatea si hotiile (de milioane de Euro) si jafurile, aducându-ne la sapã de lemn. Dintr-o tarã asa frumoasã si bogatã, sã ajungem lada de gunoi a Europei, dupã ce au distrus-o si vândut-o la strãini… Nu degeaba scria Octavian Goga cã “Muntii nostri aur poartã, Noi cersim din poartã-n poartã”. De aceea, ne-au plecat si tineretul si medicii si profesorii si inginerii, peste mãri si tãri, pentru a-si agonisi un trai mai decent, pãrãsindu-si bãtrânii si copiii, care cresc la voia întâmplãrii, precum copacii din pãdure, fãrã dragostea si totodatã autoritatea celor care i-au adus pe lume.
Asta este, pãrinte staret! Aveti perfectã dreptate! Dar, iatã cã se apropie Pastele. Nu vreti sã ne spuneti ceva despre Sãptãmâna Sfintelor Patimi?
Arhim. Stefan Gusã: Cu multã plãcere, dar hai s-o lãsãm pentru altãdatã, peste câteva zile, poate la începutul sãptãmânii viitoare, când intrãm în Sãptãmâna Mare. Deci, voi reveni eu si o sã vã trimit la redactie câteva paragrafe despre ce semnificatie are Sãptãmâna dinaintea Sfintelor Pasti.
