NERVI ÎNTINSI LA MAXIM… Postasii vasluieni nu mai vor sã înghitã minciunile si dezinteresul celor care se tot perindã pe la Bucuresti, în fruntea Companiei Nationale Posta Românã, si solicitã acordarea de drepturi care sã le permitã sã ducã o viatã normalã. Multi dintre postasi suferã de boli grave, nu mai pot merge, au probleme cu coloana sau cu inima, din cauza greutãtii gentilor postale si a distantelor parcurse zilnic, unii se tem nici cã nu vor mai ajunge la pensie, din cauza stresului si a volumului mare de muncã. S-a ajuns în situatia în care sute de factori si agenti postali rurali din judet nu pot efectua concediul de odihnã, de ani de zile, pe motiv cã nu este suficient personal care sã-i înlocuiascã pe perioada concediilor. Fatã de numãrul actual de personal, ar fi nevoie de un minim 14% de noi angajati, pentru a suplini situatiile în care factorii sau agentii pleacã în concedii de odihnã. Ori, din cauza salariilor si a modului de lucru impus de conducerea CNPR, aproape 40 de postasi si-au dat demisia, în ultimii doi ani, iar numãrul celor care doresc sã plece din sistem este în crestere, remarcã Geta Turbatu, liderul de sindicat al postasilor din judetul Vaslui, vicepresedinte al SLPR. Din cauza salariilor extrem de mici, în acest moment sunt trei agentii în judet – la Cretesti, Valea Grecului si Deleni, în care locuiesc aproape 5.000 de locuitori – pentru care nu se gãsesc agenti postali, fãcându-se eforturi disperate pentru a asigura serviciile postale în aceste sate. Postasii din mediul rural vasluian, spune liderul de sindicat, merg distante de pânã la 30 de kilometri, zilnic, pe jos sau cãruta, în diverse sate, pentru a duce corespondentã, presã, pensii sau alte servicii.
Statisticile sindicatului de postã din Vaslui sunt cu adevãrat alarmante. Anul trecut, aproape 200 de postasi nu au efectuat 2.756 de zile de concediu de odihnã, din care, în 130 de cazuri, este vorba de factori si agenti postali din mediul rural. Bolnavi si hãituiti de tot felul de sarcini trimise de la Bucuresti, postasii din judetul Vaslui s-au îmbolnãvit pe capete, fiind înregistrate 1.370 de zile de concedii medicale de scurtã si lungã duratã. “Aceastã categorie de salariati din Posta Românã parcurge zilnic între 15 si 30 de kilometri, cu cãruta sau pe jos. Factorii si agentii postali din judetul nostru sunt epuizati fizic si psihic, deoarece nu si-au putut efectua concediile de odihnã. Am fost prin mediul rural, unde m-am întâlnit cu colegi de-ai mei, care mi-au spus cã ar dori mãcar o sãptãmânã de concediu, în care sã stea în pat, cã nu mai pot nici sã meargã, distantele fiind enorme pentru ei”, sustine Geta Turbatu. Sindicatul Lucrãtorilor Postali din România (SLPR), care are sediul în judetul Vaslui, cere ca, la nivel national, sã se modifice articolul 83 din Codul Muncii, “deoarece, din punct de vedere legal, este imposibil a se acorda concedii de odihnã salariatilor din mediul rural”. “În Posta Românã, pentru functia de agent postal, numai în ultimii patru ani, nu au putut fi acordate fizic concediile de odihnã, deoarece reglementãrile în vigoare nu permit angajarea de personal pe perioadã determinatã pentru aceasta situatie. La nivelul judetului Vaslui, în aceastã situatie sunt 183 de salariati, oameni care doar ce au prins câte una sau douã zile la început de lunã, când s-a putut, dupã care au stat non-stop la treabã, pentru cã nu a avut cine sã-i înlocuiascã”, explicã liderul de sindicat al Postei.
S-au tot schimbat directorii în Postã, în centrala CNPR s-au crescut salariile, însã angajatii de la nivelul de jos o duc tot mai rãu
“Într-un interval de sase ani, la nivelul Postei Române s-au schimbat cinci directori generali si sase ministri. Fiecare schimbare de director general si de ministru a adus câte 150 -200 de noi angajati la presiuni politice, din care au plecat maxim 50%. Posta Românã s-a cãptusit astfel cu aproximativ 400 de oameni în aparatul central al CNPR si în aparatele de conducere de la nivel de regiune sau în judete, oameni de care nu avea nevoie. Cu atât mai putin mai este astãzi nevoie de acesti 400 de oameni, de care nu era nevoie nici în perioada 2009-2015. Vorbim de angajati care încaseazã echivalentul salariului a 1.000 sau 1.200 de factori sau oficiante, agenti sau lucrãtori în tranzite”, acuzã Geta Turbatu, vicepresedintele la nivel national a Sindicatului Lucrãtorilor Postali din România, lidera sindicatului postasilor din judetul Vaslui. Schimbãrile succesive au generat aproape an de an diminuarea veniturilor, a numãrului de prestatii si a calitãtii. Veniturile Postei sunt în scãdere constantã din 2009 si pânã acum, sustine liderul de sindicat. Din 2012 si pânã astãzi, la nivelul judetului Vaslui numãrul de postasi a scãzut în mod constant, de la 589 de angajati, în 2012, la 473, în februarie 2016. La 1 martie a.c., Oficiul Judetean de Postã de la Vaslui avea cu 116 angajati mai putin fatã de acum patru ani, ceea ce spune totul despre ceea s-a petrecut în Posta Românã în ultimii ani. Numai în ultimii doi ani, în OJP au fost 38 de demisii, lucru care este foarte grav, întrucât este foarte greu sã angajezi si sã formezi noi lucrãtori postali, marea majoritate a celor plecati din sistem fiind agenti sau factori postali. Sunt si alte cifre care aratã declinul în care se aflã Posta Românã, din cauza dezinteresului manifestat de cei care s-au tot perindat pe la conducerea institutiei. Din 2014 si pânã acum, s-au desfiintat nu mai putin de trei oficii postale urbane mari, respectiv Oficiul Postal Rural Mecanizat Husi, Oficiul Postal de Distribuire Centralizatã Bârlad si Oficiul Vaslui 2. Prin desfiintarea de oficii, agentii si ghisee, din dispozitia conducerii Companiei Nationale Posta Românã, a rezultat reasezarea personalului si dimensionarea la limita suportabilului, mai spune liderul de sindicat al postasilor din judetul Vaslui.
La Oltenesti s-a putut angaja un agent postal, dupã trei luni de cãutãri. Multi postasi au plecat sã lucreze ca soferi de TIR!
Ar fi nevoie de agenti postali, în unele zone ale judetului, însã lumea nu se înghesuie sã vinã în sistem, din cauza salariilor neatractive. Asta, în ciuda faptului cã Vasluiul este cel mai sãrac judet al României. La Oltenesti, de exemplu, comuna a stat mai bine de trei luni fãrã postas, pentru cã nimeni nu a dorit sã se angajeze în Postã, ca agent postal. Este adevãrat, se oferã salariul minim pe economie, dupã o lunã se primesc si bonuri de masã, dar chiar si în conditiile în care Oltenestiul nu oferã locuri de muncã pentru localnici acestia nu s-au înghesuit sã ocupe postul de agent postal, pe motiv cã salariul este prea mic. Preferã sã ia ajutor social, decât sã ia un salariu decent, la stat… Postasii care au lucrat înainte în sistem – în afarã de Oltenesti, mai sunt câteva comune care au rãmas fãrã factor sau agent postal – au preferat sã plece la muncã în strãinãtate, din cauza salariilor foarte mici. Uni s-au angajat pe TIR si au plecat în tãrile UE, pe un salariu de 1.500 de euro, fatã de 250 de euro, cât primeau în tarã. Sunt lucruri grave, care trebuie cunoscute de opinia publicã si asupra cãrora sefii Postei Române trebuie sã mediteze. “Salariile celor care trudesc în Postã, lucrând direct cu oamenii, sunt scãzute, extrem de mici, în timp ce în centralul Companiei sunt salarii de 5-6.000 de lei, foarte mari, în raport cu ce este în teritoriu. Ni se spune, de câte ori solicitãm majorãri salariale, cã nu sunt bani, cã legea bugetului de stat nu ne permite sã facem cresteri salariale, dar unde sunt salariile celor 3.400 de angajati, disponibilizati în 2013? Nu cumva s-au dus în cresterile de salarii din centrala Companiei? Nu stim”, se întreabã Geta Turbatu. Sunt trei agentii, în acest moment – Crestesti, Valea Grecului si Deleni (Hoceni), cu 5.000 de locuitori – în care nu existã agent sau factor postal. Conducerea OJP Vaslui face eforturi disperate pentru a suplini aceste comune, în care se cautã personal, pentru a fi angajat.
Urmeazã actiuni de protest. Primul pas: prezentarea problemelor postasilor la Prefectura judetului
Este clar, privind problemele foarte grave cu care se confruntã postasii, cã asa nu mai merge. Trebuie schimbat ceva, trebuie tras un semnal de alarmã. Primul pas pe care sindicatul Postei din judetul Vaslui îl face în aceastã directie este prezentarea situatiei de la nivelul judetului în cadrul Comisiei de Dialog Social, de joi, 10 martie. La sfârsitul lunii martie, va fi organizatã o actiune de informare a parlamentarilor de Vaslui, despre situatia din Posta Românã, dupã care, în aprilie, va fi pichetatã clãdirea Prefecturii. Probabil cã aceste actiuni de protest, pasnice, nu vor fi luate în seamã la Bucuresti, de aceea se estimeazã cã la începutul lunii mai va fi un mare miting de protest al postasilor, în fata Guvernului. Se poate ajunge chiar si la o grevã generalã, pentru cã este clar un lucru: situatia din Posta Românã actualã nu poate fi toleratã la infinit, cu minciuni spuse de la nivelul conducerii centrale, fãrã a se face ceva concret pentru salariati.
Iatã solicitãrile postasilor din judetul Vaslui!
“Pentru asigurarea serviciului postal pânã în ultimul cãtun din judet, solicitãm:
A. Deblocarea si ocuparea imediatã a posturilor vacante rezultate din normare.
B. Majorarea procentului de 11%, folosit în prezent pentru stabilirea numãrului de salariati necesar pentru înlocuirea celor aflati în concediu de odihnã, în concediu medical de scurtã duratã, precum si pentru acoperirea activitãtii în intervalul de timp dintre momentul vacantãrii unui post si cel al ocupãrii efective a postului respectiv, interval ce astãzi este cuprins între 2 si 12 luni. Eliminarea imediatã din procesul de analizare a solicitãrilor/ referatelor de întregiri de norme, de deblocãri sau de acordãri de posturi, a criteriilor de normare a activitãtii introduse unilateral de CNPR.
C. Deblocarea si ocuparea în regim de urgentã a posturilor devenite vacante în urma încetãrii contractului individual de muncã sau a suspendãrii acestuia, în urmãtoarele cazuri: pensionare: ocupare din prima zi; îngrijire copil: ocupare din prima zi; demisie cu preaviz: ocupare din prima zi; desfacerea contractului individual de muncã sau demisia fãrã preaviz: ocuparea dupã maxim zece zile lucrãtoare.
D. Acordarea anualã a concediilor de odihnã cuvenite agentilor postali.
E. Cresterea veniturilor salariale prin: majorarea, în sumã fixã, a salariului; reacordarea “cadourilor în bani”, prevãzute în Contractul Colectiv de Muncã 2008-2018, cu ocazia sãrbãtorilor de Paste, de Crãciun, de Ziua Postei, de 8 Martie si de 1 Iunie, drept al salariatilor care nu a mai fost acordat de sapte ani; acordarea sporului de pânã la 35% salariatului sau salariatilor cãrora li se repartizeazã volumul partial sau total de activitate al unor salariati care nu sunt prezenti, din prima zi de înlocuire a acestora.
Respect fatã de salariati si fatã de clienti
A. Achizitionarea în regim de urgentã a retelei informatice si a unor softuri performante. Negocierea de cãtre conducerea CNPR, cu beneficiarii Postei Române, pentru a obtine acordul unei singure aplicatii în scopul diminuãrii stresului la care sunt supuse zilnic oficiantele.
B. Aprovizionarea constantã a necesarului de consumabile, imprimate, formulare, rechizite si echipamente periferice, la timp si în cantitãtile solicitate de conducãtorii subunitãtilor.
C. Decontarea de cãtre CNPR a sumelor cheltuite lunar de salariati pentru achizitionarea reperelor mentionate la punctul B, în cazul în care CNPR nu le pune la dispozitia salariatilor pentru desfãsurarea procesului tehnologic, nici în cantitãtile necesare si nici la timp.
Conditii de muncã
A. Îmbunãtãtirea conditiilor de muncã, în special în centrele de tranzit, prin dotarea cu utilaje noi, cu mobilier ergonomic.
B. Asigurarea în intervalul mai – septembrie 2016 a dezinsectiei, deratizãrii si igienizãrii tuturor subunitãtilor postale.
Obligatii ale conducerii Companiei Nationale Posta Românã
A. Obligarea Directorului General si a Directorilor Executivi, de cãtre Guvernul României si Ministerul Comunicatiilor si al Societãtii Informationale, în calitatea lor de proprietari ai Postei Române, pentru a creste lunar veniturile CNPR – raportat la luna similarã din 2015, prin contracte, prestatii si servicii noi elaborate si vândute la nivel national si regional, de aparatul central al CNPR.”
