|

De la principesa Bibescu și Zizi Lambrino, la tehnocrata Larisa Antohi, de la Comisia Europeană

PRINTESE…Județul Vaslui nu a dat numai conducători de țară precum Dimitrie Cantemir, Alexandru Ioan Cuza ori Gheorghe Gheorghiu Dej, ci și femei destoinice care au stat în spatele unor mari oameni, care s-au remarcat înainte de a apărea în lumina reflectoarele drept primele doamne ale țării. Pianista Elena Bibescu, fiica boierului Manolache Kostaki Epureanu, este exemplul cel mai grăitor. Aceasta ajunge o pianistă virtuoasă în Franța, recunoscută de toată elita pariziană. Când a ținut un spectacol de caritate la București, l-a cunoscut pe fiul domnitorului Gheorghe Bibescu, prințul Alexandru. Astfel se unesc două familii vechi din cele două regiuni istorice ale Românie. O altă vedetă a perioadei interbelice, frumoasa actriță originară din Zăpodeni, Zizi Lambrino, îi fură inima celui mai controversat om de stat al României moderne, Carol al II-lea. În acestă selectă galerie a femeilor de ispravă din județ, îndrăznim să o includem și pe singura femeie care ne reprezintă în comisia Europeană, bârlădeanca Larisa Antohi. Nu este nici soția vreunui președinte și nici a vreunui premier, însă ca poziție, dar mai ales ca influență, Larisa Antohi se poate compora cu principesa Elena Bibescu.

Elena Bibescu s-a născut în 1855 în Bârlad ca fiică mijlocie a boierului Manolache Kostaki Epureanu, ilustru om politic al vremii care a fondat atât Partidul Liberal, cât și cel Conservator, fost prim-ministru atât în Principatele Române, cât și în România Mare. A urmat doi ani de Conservator la Viena, unde a fost distinsă de Conservatorul Imperial cu o medalie. Continuă să studieze pianul timp de un an cu Anton Rubinstein, pianist cu renume internațional. Debutează în februarie 1873 pe scena Teatrului Mare din București, cu un concert pentru săraci. În acea seară, fiul fostului domnitor Gheorghe Bibescu, prințul Alexandru, o cere în căsătorie și se unesc astfel două familii cu idealuri opuse: Kostăcheștii din Moldova care îl susțineau pe Al. I. Cuza și Bibeștii din Oltenia – în opoziție față de Cuza. Timp de un sfert de secol a întreținut la Paris unul din cele mai ilustre saloane de muzică. Concerta până la leșin. Elena Bibescu a murit în floarea vârstei, la 47 de ani, în urma unui cancer gastric. Nu au rămas înregistrări ale partiturilor abordate de ea, deși s-a scris în presa vremii că aceasta intra într-un fel de transă când degetele atingeau clapele pianului și își încheia concertele intrând într-un leșin profund. Pe atunci, aceste manifestări nu erau considerate semne de o posibilă boală gravă, ci dăruirea extremă, o dovadă că artista trăia pasajul interpretativ cu pasiune. În saloanele muzicale ale principesei Elena Bibescu, atât în București, cât și la Paris, au intrat muzicieni și scriitori celebri: Richard Wagner, Franz Liszt, Anatole France, Claude Debussy și mulți alții. Mai mult, fiii pianistei, Anton și Emanuel Bibescu, au avut un rol important în geneza romanului lui Marcel Proust, „În căutarea timpului pierdut”. Viața „salonului albastru” al principesei Elena Bibescu a mers înainte fără ca nimeni să bănuiască boala gravă a amfitrioanei. Matineurile și seratele erau menționate de presa franceză, erau cele mai așteptate evenimente culturale cu public restrâns, fără accesul celor care nu făceau parte din elita scriitorilor și muzicienilor vremii. După 1989, după cum reiese din documentele găsite de academicianul C. D. Zeletin, mediile muzicale franceze asociau numele tânărului compozitor român George Enescu cu cel al protectoarei sale. Muzicianul i-a fost etern recunoscător pentru sprijinul acordat și a considerat-o ca pe o a doua mamă. Tot ei i-a dedicat opera până la Oedip.

Marea pianistă, principesa Elena Bibescu, a doua „mamă” a lui George Enescu

Pe când avea doar 17 ani, George Enescu și-a făcut intrarea ca muzician la Paris și a susținut un prim concert în fața unui public elitist în salonul principesei Elena Bibescu. În același loc, într-un cadru intim, a ținut să-l prezinte și să-l lanseze pe Enescu, intuind geniul acestuia. „Protectoarea lui George Enescu n-a apucat să cunoască nici măcar Rapsodiile române, deși a avut revelația viitorului său de compozitor, așa cum nici Lorenzo de Medici, protectorul lui Michelangelo Buonarroti, n-a apucat să se bucure de Pieta de la Roma, dar mai ales de splendoarea colosului David… Elena Bibescu i-a prevăzut însă lui George Enescu, cea dintâi, eternitatea”, a menționat scriitorul și profesorul C. D. Zeletin în „Mărturisirea” (prefața) lucrării „Principesa Elena Bibescu marea pianistă”, volum apărut în 2007 cu sprijinul Autorității Naționale pentru Cercetare științifică.

Actriță Lambrino de la Zăpodeni, iubita și soția nerecunoscută a regelui Carol al II-lea

Lambrino, Ioana (Zizi) (născută în 1895, în satul Butucărie – Telejna, comuna Zăpodeni, județul Vaslui), prima soție a regelui Carol al II-lea. Provenea dintr-o veche familie de boieri moldoveni. Iordache Lambrino, cumnat cu Alexandru Ioan Cuza, a fost prefect al județului Tutova sub domnia lui Cuza. În septembrie 1918, Carol al II-lea, la vârsta de 26 de ani, contractează, o căsătorie morganatică, la Odesa, cu Zizi Lambrino, actriță foarte frumoasă. Înalta Curte regală anulează, însă, această căsătorie ca incompatibilă cu legile țării. Fiul lui Carol al II-lea cu Ioana Lambrino, Mircea, născut cu un an mai târziu, în 1920, a fost socotit nelegitim. Camera și Senatul României, la 4 ianuarie 1926, au luat act de retragerea voluntară a lui Carol al II-lea, care a adus mari prejudicii morale dinastiei Hohenzollern. Mihai I a fost socotit singurul fiu legitim și, la moartea regelui Ferdinand, la 19 iulie 1927, a fost chemat la tron. Mircea (fiul lui Carol al II-lea și a lui Zizi Lambrino), considerat nelegitim, a plecat din țară, s-a căsătorit și a avut un fiu, Paul, cunoscut sub numele de Paul de România.

O bârlădeancă la Comisia Europeană

TEHNOCRAT…Larisa Antohi este născută în Bârlad și lucrează la Comisia Europeană. După absolvirea Liceului “Gheorghe Roșca Codreanu” (1996), Larisa a făcut studii superioare de comunicare și relații publice, fiind licențiată în comunicare politică la Universitatea București (2004). Acum este angajată la Comisia Europeană, fiind singurul bârlădean care lucrează în această importantă instituție din cadrul Uniunii Europene. Vasta ei experiență profesională este legată de munca în diverse organizații guvernamentale și nonguvernamentale, la nivel național și european (Misiunea României pe lângă Uniunea Europeană, Parlamentul European), în domeniul administrației publice și comunicării. Din 2007 este funcționar public european. În Comisia Europeană a excelat alături de diverse echipe care se ocupau cu politici de sănătate și protecția consumatorului, agricultură și dezvoltare rurală, și în prezent, cea de energie. În viața de zi cu zi, Larisa este foarte aproape de comunitatea internațională, de Lindy Hop, fiind pasionată de dansul swing, jazz, Charleston. Pe lângă aceasta, ea acordă o atenție deosebită și culturii române, păstrând legătura prin presa scrisă și online națională de specialitate.