BILANT…Anul 2018 se anuntã unul bun pentru comuna Dãnesti. Si asta pentru cã proiectele la care a muncit edilul comunei împreunã cu întreg aparatul administrativ vor primi sau au primit deja banii pentru începerea lucrãrilor. Primarul Neculai Ciofu si-a pus în gând asfaltarea a peste 8 kilometri de drumuri comunale, un proiect de peste 2 milioane de euro. De asemenea, parcuri pentru copii, douã poduri care sã facã legãtura între sate, dintre care unul aproape gata, si alimentarea cu apã sunt proiecte care au primit finantare si asteaptã timpul potrivit pentru demararea lucrãrilor. Un alt mare proiect la care va participa si comuna Dãnesti, fãcut prin Asociatia Comunelor si la care participã aproximativ 60 de UAT-uri, face referire la realizarea unui sistem de canalizare prin atragerea de fonduri europene. La ceas aniversar trebuie sã ne amintim si de cei trei mari academicieni nãscuti pe aceste meleaguri: Emil Racovitã, medicul Gr. T. Popa si istoricul Emil Condurachi.
Situatã la capãtul de nord al judetului, comuna Dãnesti a fost vitregitã, ani la rând, de investitiile atât de necesare unei comunitãti ce tinde sã se alinieze standardelor europene. Revenit în functie dupã o pauzã de un mandat, primarul Neculai Ciofu pare mai pus pe treabã ca niciodatã. Pentru a demonstra acest lucru, edilul aduce în prim-plan câteva din investitiile la care a muncit împreunã cu aparatul administrativ si proiectele care asteaptã acum finantarea. Dupã un pod construit în satul Emil Racovitã si care a costat aproximativ 3,6 miliarde de lei, edilul tine sã-si prezinte noile proiecte. „Acest pod era extrem de necesar în sat pentru cã face legãtura cu biserica. Oamenii din comuna noastrã au legãturi strânse cu credinta în Dumnezeu si cu tot ceea ce înseamnã bisericã, astfel cã, acest pod, chiar dacã mai este putin de lucru pânã sã fie gata în totalitate, reprezintã un plus pentru comunitate”, spune primarul comunei Dãnesti. De asemenea, edilul se poate lãuda cã a reusit sã semneze contractul de finantare pentru 8 kilometri de asfalt, proiect în valoare de aproximativ 2 milioane de euro. „Se vor asfalta 2,5 km în satul Dãnesti, 2,5 km în satul Emil Racovitã, un kilometru la Tãtãrãni, unul la Bereasa si unul la Rãscani. În ianuarie se va demara procedura de achizitie, iar durata proiectului este de doi ani”, mai spune primarul Ciofu. Pentru 2018, la Dãnesti se are în vedere construirea a douã parcuri pentru copii, unul în satul resedintã si celãlalt la Emil Racovitã. Ambele au trecut de faza de proiect si, atunci când vremea va permite, vor intra în faza de executie. „În afarã de aceste douã parcuri, avem în plan construirea unei magazii pentru utilaje si achizitionarea unui autogreder. Este cunoscut faptul cã, la Dãnesti, iernile sunt grele si drumurile se înfundã atunci când ninge viscolit. Aceste proiecte vor fi duse la final cu ajutorul Grupului de Actiune Localã. Am reusit sã obtinem si autorizatia pentru alimentarea cu apã. Aici a fost mai greu pentru cã am fost nevoiti sã facem reproiectare. Prima datã, dupã ce am sãpat, nu am gãsit apã, astfel cã a trebuit sã venim cu noi teste de geodezie si am reusit astfel sã descoperim apa pe raza satului Dãnesti. Si în acest proiect, lucrãrile vor începe în primãvarã. Un alt mare proiect la care participãm prin Asociatia Comunelor este cel de canalizare. Aici vorbim de un proiect european la care au aderat peste 60 de comune si sperãm sã-l putem duce la bun sfârsit”, spune primarul Neculai Ciofu. De asemenea, edilul vorbeste si de realizãrile din 2017, si anume pietruirea a peste 5 kilometri de drumuri comunale si sãtesti.
Comuna Dãnesti, un leagãn de istorie a judetului Vaslui
ISTORIE…Despre Dãnesti, comuna unicat unde s-au nãscut trei mari academicieni, s-au scris multe, dar se stiu putine. Opinia publicã a filtrat atât de mult informatiile încât a reusit sã omitã detalii importante despre întâmplãrile care au avut loc aici sau oamenii de culturã pe care i-a dat. Putinã lume stie cã, în timpul Rãzboiului de Întregire Nationalã, Ecaterina Teodoroiu, eroina poporului român, a fost încartiruitã aici împreunã cu Regimentul 43/59 Infanterie. O lunã de zile cât a stat, aceasta a locuit în casa familiei Cozma, „la poalele dealului Dãnesti”, asa cum stã scris în monografia comunei. Vremea Nouã a mers în localitate, pe urmele eroinei de la Jiu, a stat de vorbã cu nora dãnãsteanului Vasile Cozma si a încercat sã afle cîti cunosc aceastã filã din istoria comunei. Din pãcate, casa în care a stat Ecaterina Teodoroiu nu mai existã, a fost demolatã în anul 2000, pentru a face loc unei noi locuinte. Fostul director al scolii din Dãnesti, Ionel Coman, consilier local, a propus anul acesta, într-o sedintã de consiliu, ca locul sã fie marcat printr-o placã comemorativã. A avut surpriza neplãcutã sã se loveascã de refuzul colegilor sãi, însã a promis cã, dacã legea îi va permite, va face acest lucru din fonduri proprii. Facem, astãzi, o incursiune în istoria Dãnestiului. Traversãm comunele Stefan cel Mare si Zãpodeni si ajungem în satul de resedintã care a dat trei academicieni: Emil Racovitã, Gr. T. Popa si Emil Condurachi. Poposim în casa familiei Coman, profesorii Ionel si Gabriela, doi oameni care au investit întreaga lor viatã în binele elevilor. Au îndrumat zeci de generatii pe drumul educatiei; multi dintre ei au acum profesii frumoase precum cea de medic sau de avocat. Acum ne îndrumã si nouã pasii în povestea comunei lor. Dãnestiul nu a fost niciodatã o localitate bogatã material, însã are un tezaur cultural pretios si niste povesti aparte. Dãm citire unor detalii prea putin cunoscute. „Nu stiu câtã lume stie, dar Rîscaniul, unul dintre cele sase sate ale comunei Dãnesti, a fost printre primele cinci colectivizate din tarã, în 1949. Era un sat sãrac si usor de manipulat, prin urmare, trecerea a venit aproape de la sine. Comunistii i-au folosit pentru a convinge alte comunitãti din tarã sã treacã la Colectiv. Îi prezentau drept oameni de o înaltã tinutã (procurori, medici), care duc o viatã prosperã pentru cã au acceptat colectivizarea. Cei care nu se lãsau convinsi, erau amenintati sau întepati cu o sulã (n.r. obiect ascutit). Tin minte si acum un moment: eram mic si am vãzut o astfel de comisie la un bãtrânel care locuia lângã mine. Cred cã avea vreo 70 ani. L-au urcat în sãniutã si l-au dus pe un deal, iar când s-au întors, a semnat, vã dati seama cum l-au convins… Nici tata nu a vrut sã se treacã la Colectiv si nu vã spun câtã muncã de lãmurire am dus cu el, pentru cã, la scoalã, nu voiau sã mã facã pionier. Am reusit, într-un final, prin clasa a IV-a”, îsi aminteste profesorul Ionel Coman.
