PENSIE CU BUCLUC…Un fost ofiter cu functie de conducere din cadrul Serviciului Român de Informatii (SRI) este acuzat de CNSAS cã ar fi fãcut politie politicã în timpul regimului comunist. Petre Manolache a fost, în ultimii ani, sef al SRI în douã judete (Vaslui si Botosani), semnând inclusiv declaratii pe propria rãspundere cã nu a fãcut politie politicã chiar dacã a fãcut parte doar trei luni din fosta Securitate. Potrivit legii, în SRI nu pot activa persoane care au încãlcat drepturile si libertãtile omului, adicã exact acuzatiile aduse fostului ofiter Manolache. Ofiterul pensionar a atacat decizia CNSAS si sentinta CA Bucuresti, la ICCJ, iar cazul sãu va fi judecat la toamnã!
Petre Manolache (58 de ani) este pensionar de mai bine de doi ani si a fost unul dintre cei mai importanti ofiteri de securitate din zona Moldovei, în trecut el ocupând functia de sef al SRI Vaslui si SRI Botosani. Înainte de pensionare a fost ofiter la directia de informatii a SRI din municipiul Bârlad, localitate în care, potrivit unor documente oficiale obtinute de cotidianul „Adevãrul”, acesta ar fi comis fapte de politie politicã în perioada regimului comunist. Pentru trei luni cât a activat în fosta Securitate, pensionarul SRI a fost acuzat cã, statutul sãu de lucrãtor al vechii Securitãti, potrivit legii, este incompatibil cu cea de ofiter SRI. Acuzatia i-a fost adusã de Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitãtii (CNSAS). Conform presei centrale, CNSAS sustine cã Manolache ar fi coordonat urmãrirea a trei persoane despre care primise informatii de la mai multe surse cã ar avea atitudini ostile regimului comunist.
Curtea de Apel Bucuresti a dat dreptate CNSAS!
Curtea de Apel Bucuresti a fost sesizatã, conform legii, de cãtre CNSAS, în cazul lui Petre Manolache în februarie acest an, la câtiva ani de la iesirea acestuia la pensie! În documentele atasate de dosar, reprezentantii institutiei spun cã s-au sesizat din oficiu cu privire la calitatea de lucrãtor al vechii Securitãti al fostului ofiter SRI. CNSAS a invocat cã l-a verificat pe Manolache deoarece acesta a ocupat functii de conducere în cadrul serviciului. Numele lui Petre Manolache a fost identificat de CNSAS în patru dosare, ofiterul fiind locotenent major în cadrul Inspectoratului de Securitate Vaslui, Securitatea Municipiului Bârlad, în 1989, având doar trei luni de angajare când a izbucnit Revolutia din Decembrie. În aceastã calitate, Manolache ar fi participat activ la supravegherea informativã a unor persoane care manifestau atitudini ostile la adresa regimului comunist. Asupra unui cetãtean pe nume B.P., de pildã, Petre Manolache ar fi dispus efectuarea „de investigatii complexe”, deoarece acesta ar fi fãcut comentarii ostile la adresa statului. Într-un dosar ce viza o altã persoanã, Manolache ar fi coordonat sursa „Brutus” sã adune informatii. O altã persoanã urmãritã de Manolache ar fi fost un fotograf care era suspectat cã „audiazã si colporteazã stirile posturilor strãine de radio, semnalat în anturajul unor elemente cunoscute în evidenta organelor de securitate”. Potrivit CNSAS, Manolache ar fi coordonat încã douã surse cãrora le-a trasat sarcina de a raporta tot ce discuta si fãcea persoana urmãritã. O a patra victimã identificatã de CNSAS este un pensionar acuzat cã avea „manifestãri dusmãnoase la adresa politicii statului nostru, fiind semnalat cu injurii si calomnii la adresa sistemului social politic din tara noastrã”.
Fostul ofiter SRI se apãrã!
În cele patru cazuri invocate, CNSAS a precizat instantei cã Petre Manolache „a suprimat sau a îngrãdit drepturi si libertãti fundamentale ale omului” si anume dreptul la o viatã privatã si dreptul la exprimare, utimul prevãzut, formal, si în constitutia României de la acel moment. În fata judecãtorilor de la Curtea de Apel Bucuresti, Petre Manolache a sustinut cã acuzatiile aduse de CNSAS nu sunt fondate, invocând o serie de inadvertente în documentele citate de institutie. Unul dintre dosarele de urmãrire, a spus Manolache, nu ar fi fost semnat de el, toate patru fiindu-i didactate de superiorul ierahic de atunci. În opinia sa, dispozitiile de atunci nu contin mãsuri corecitive, de naturã sã îngrãdeascã drepturile si libertãtile fundamentale ale cetãtenilor. „A mentionat faptul cã, timp de 12 ani, a depus 4 sau 5 declaratii pe propria rãspundere din care a rezultat cã nu a fãcut politie politicã, a fost verificat la CNSAS si nu a fost identificat cu probleme ce privesc restrângerea drepturilor si libertãtilor fundamentale ale cetãtenilor, cerinta obligatorie pentru a-si putea desfãsura activitatea. Nu a fost niciodatã sanctionat pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasã atributiilor de serviciu, aprecierile de serviciu ale superiorilor au fost de „foarte bine”. întreaga activitate profesionalã s-a desfãsurat cu respectarea legislatiei în vigoare si a ordinelor de muncã, nefiind sanctionat în niciun fel cu privire la neîndeplinirea atributiilor de serviciu, îndeplinirea defectuoasã a acestora sau deconspirarea activitãtii în care a fost implicat. A învederat cã în toata activitatea sa, a dovedit bunã credinta si a respectat cu strictete dispozitiile legale si ordinele care i-au reglementat munca desfãsuratã”, se aratã în motivarea Curtii de Apel Bucuresti, referitoare la pozitia lui Petre Manolache.
Instanta a dat dreptate CNSAS! Pensionarul SRI a fãcut apel la ICCJ!
Ofiterul a mai arãtat în întâmpinarea depusã la instantã cã actiunea derulatã de CNSAS împotriva sa „anuleazã si încalcã flagrant, abuziv, retroactiv, dreptul si libertatea, obligatia sacrã de onoare a cetãtenilor de a apãrã tara în forma specificã a unui ofiter de informatii sau prin colaborarea cu organismele specializate pe frontul secret al luptei, asa cum se procedeazã în toate tãrile lumii.” Argumentele lui Petre Manolache nu au fost însã suficiente pentru judecãtori, care au confirmat acuzatiile aduse de CNSAS si, pe 22 mai, a confirmat calitatea de lurãtor al fostului ofiter SRI. Conform motivatiei sentintei, judecãtorul de fond a precizat cã nu are relevantã dacã ofiterul de Securitate a ordonat sau executat o actiune abuzivã, legea nefãcând nicio distinctie între cele douã situatii. „Curtea constatã cã mãsurile dispuse de cãtre pârât au avut ca obiectiv inclusiv aspecte din viata privatã a celor urmãriti informativ, pozitia acestora fatã de politica partidului comunist si a orânduirii sociale din tara noastrã, iar nu aspecte care ar fi putut viza siguranta nationalã sau prevenirea sãvârsirii unor infractiuni contra statului si a economiei nationale. Curtea constatã cã, prin mãsurile întreprinse în scopul urmãririi cu ajutorul informatorilor si mjloacelor tehnice folosite, pârâtul a desfãsurat activitãti specifice mecanismului de supraveghere politieneascã extrem de intrusiv în viata privatã a celor urmãriti si a realizat o încãlcare nelegitimã si disproportionatã a dreptului la viatã privatã si a libertãtii de exprimare”, e concluzia Curtii de Apel Bucuresti, conform motivãrii. SRI si fostul ofiter Manolache Petru nu au dorit sã facã precizãri presei referitor la acest subiect. Dar, pe 12 iulie, Petre Manolache a contestat decizia Curtii de Apel Bucuresti, procesul sãu urmând a se relua din toamnã, la Înalta Curte de Casatie si Justitie a României.
