spot_imgspot_img
11.9 C
Vaslui
09-mai-2024

Unde s-a nãscut Domnul Cuza? (foto)

- Advertisement -

ISTORIE … DISTORSIONATÃ Husenii si bârlãdenii se luptã pentru statutul de concitadini ai lui Cuza. Cu fiecare an, dovezile se diversificã, se tipãresc cãrti si se pun panouri „branduite”. Bârlãdenii sustin cu acte si anume diploma de Bacalaureat si actul de deces al marelui domnitor, în timp ce husenii sustin cã A.I. Cuza si-a “modificat” data si locul nasterii care este de fapt la Husi pentru a scãpa de cãmãtari care îl urmãreau prin Paris pentru o datorie! În Bârlad existã si o casã memorialã “A.I. Cuza”, dotatã cu chiriasi rromi si cu o placã memorialã care aratã cã “Aici s-a nãscut Domnitorul Unirii”. Istoricii dezbat la nesfârsit “dilema”, numai autoritãtile locale bârlãdene se complac doar în a se împãuna cu faptul cã Domnul Cuza este fiu al orasului, casa fiind lãsatã de izbeliste, ba chiar propusã pentru declasare de actualii politicieni bârlãdeni. Astãzi au loc în ambele orase manifestãri dedicate Unirii de la 24 Ianuarie 1859, unde se vor ridica ode si slujbe religioase pentru “fiul” Bârladului … sau al Husului!

Câteva grupuri de bârlãdeni, vasluieni si huseni se vor strânge azi prin locurile centrale ale oraselor, se vor prinde în horã si vor încerca sã tinã ritmul în jurul statuii marelui domnitor A.I. Cuza, pentru a marca 156 de ani de la Marea Unire din 1859. Bârlãdenii vor sustine cuvântãri, mândrindu-se cã domnitorul Cuza s-a nãscut la Bârlad, în timp ce husenii vor face acelasi lucru, numai cã vor sustine cã domnitorul s-a nãscut la Husi. Nimeni însã nu se poate lãuda cã e stãpân peste istorie. Existã totusi o variantã pe care grosul istoricilor o iau drept oficialã, fie si ca sã nu-si mai batã capul cu asa ceva: în editia din 1970 a lucrãrii „Viata si opera lui Cuza Vodã”, istoricul Constantin C. Giurescu merge pe mâna Bârladului, având în vedere cã e localitatea mentionatã în diploma de Bacalaureat si în certificatul de deces al domnitorului. Ar mai fi si testamentul întocmit la Florenta, în care Cuza cere ca în Husi sã fie deschis un azil care sã-i poarte numele. Si ar mai fi câteva vorbe care nu-i dau pace domnului Constantin Donose, fost bibliotecar al Bibliotecii Municipale „Mihail Ralea” din Husi: „Un învãtãtor de la Barbosi (localitate din apropierea Husului, în care familia Cuza avea un conac – n.r.) a mers la domnul Dinu C. Giurescu – si el sustinãtor al Bârladului – si i-a zis: «Domnule, dacã tatãl domnitorului era ispravnic de Fãlciu si locuia în Husi si dacã mosia o avea la Barbosi, copilul nu putea sã se nascã decât la conac sau în Husi!». si domnul Giurescu i-a zis: «Ai dreptate, asa este! Dar nu accept sã credem cã creatorul României moderne s-a nãscut într-un târg necãjit ca Husul sau într-un cãtun de tigani. Îi stã bine la Bârlad!».” Piesele de rezistentã ale Bârldului sunt însã: diploma de Bacalaureat si actul de deces al marelui domnitor.

Bârlãdenii: Cuza e al nostru!

Desi locul nasterii lui A. I. Cuza suscitã încã anumite discutii, în istoriografia românã s-a impus ca fiind aproape cert: Bârladul si data de 20 martie 1820. În acest sens sunt o serie de argumente ce nu pot fi eludate. În primul rând, ne referim la Diploma de Bacalaureat obtinutã la Paris si emisã de Universitatea Sorbona în 1835. Locul nasterii mentionat este Bârladul si nu era nici o ratiune sã se declare un alt oras decât cel real. Alt document este Almanahul de la Gotha din 1862 (document de referintã) unde sunt trecute datele personale ale tuturor familiilor domnitoare din Europa, datele lui Cuza fiind trimise de secretarul personal al acestuia prin intermediul Ministerului de Afaceri Strãine român. Istoricul Dumitru Ivãnescu a descoperit în arhivele de la Viena datele de nastere ale cetãteanului A. I. Cuza cel care si-a achizitionat un imobil în localitatea respectivã. O alta constã în datele de pe certificatul de deces a lui Cuza (15 mai 1873) emis de Primãria din Haidelberg (Germania). Pe acest document s-au fãcut corecturi la solicitarea Doamnei Elena Cuza: în locul localitãtii de nastere Bucuresti s-a trecut Bârlad iar în loc de contesa Rosetti, simplu, Elena Rosetti.

Monumentul funerar de la Ruginoasa înscrie si el datele personale ale domnitorului.

O ultimã dovadã o regãsim în scrisoarea Doamnei Elena Cuza, sotia fostului domnitor, din 1873, care a rãspuns mesajelor de condoleante ale bârlãdenilor. Acolo face mentiunea: “Bârladul, patria iubitului meu sot!”. În anul nasterii viitorului domnitor, tatãl sãu a locuit în casa fratelui sãu din Bârlad pentru cã fusese numit ispravnic al judetului Tutova. Trebuie avut în vedere si traditia locului, transmisã din generatie în generatie despre casele pãrintilor domnitorului pe care le-au avut la Bârlad pânã în jurul anilor 1830, când pãrãseste aceastã zonã, tinând cont de noua sa functie pe care o va detine în continuare de pârcãlab de Covurlui, cu sediul la Galati. A.D. Xenopol e primul care pomeneste Bârladul, în 1903. Varianta Husi este mentionatã abia în 1940, într-o monografie dedicatã Doamnei Elena Cuza, si e preluatã de Nicolae Iorga în corespondenta pomenitã mai sus. În 1970, Constantin C. Giurescu aduce în discutie cele douã documente – diploma de absolvire emisã la sfârsitul lui 1835, la Sorbona, si certificatul de deces din mai 1873, întocmit la Heidelberg. Pe cel din urmã, medicul german trecuse initial Bucurestiul, însã actul a fost modificat: „Se va citi Bârlad…”. O altã dovadã favorabilã Bârladului ar fi telegrama trimisã de Doamna Elena Cuza cãtre o delegatie bârlãdeanã care participase la înmormântarea sotului sãu. Ea multumeste pentru „suvenirele orasului Bârlad, patria neuitatã a preaiubitului meu sot”. Bârlãdenii se mândresc cu faptul cã orasul a dat doi sefi de stat României, fiind unicul din acest punct de vedere istoric: A.I. Cuza si Ghe. Gheorghiu Dej.

SA SE SESIZEZE ANI… Teoretic Cuza are trei case: palatul de la Ruginoasa, casa din Husi si casa din Bãrlad. Daca la Ruginoasa lucrurile sunt clare, ramãne în discutie care imobil din cele doua orase, a apartinut domnitorului.

Husenii: Ba e al nostru!

Faptul cã istoricii bârlãdeni si nu numai sustin cã Alexandru Ioan Cuza este fiu al Bârladului, i-a indignat pe profesorii de istorie din Husi. Unul dintre acestia este istoricul husean Costin Clit, care încearcã sã facã luminã în acest caz, venind cu argumente solide ce sustin ideea nasterii domnitorului Cuza la Husi. Acesta considerã cã mândria localã a istoricilor bârlãdeni i-au determinat sã si-l revendice pe Cuza, însã casa natalã este la Husi, casã ce a fost dãrâmatã în anii socialismului, iar husenii ar trebui sã spele rusinea prin reconstructia ei. “Ioan Cuza, tatãl viitorului domnitor si-a avut mosia la Barbosi, fost tinut al Fãlciului. Cui a apartinut presupusa casã din Bârlad, consideratã ca loc de nastere a domnitorului? Gheorghe Melinte sustine cã acea casã din Bârlad apartinea spãtarului Ion Cuza, fiul lui Ghorghe N. Cuza, iar casa respectivã a fost înregistratã în catagrafia orasului Bârlad din 1828. Proprietarul casei era vãr cu Alexandru Ioan Cuza, personaj pe care documentele epocii îl prezintã ca o persoanã violentã. Alexandru Ioan Cuza s-a nãscut pe 20 martie 1820, fapt dovedit de monumentul funerar, almanahul de la Gotha si certificatul de deces. În diploma de Bacalaureat din 18 decembrie 1836 este trecutã ca datã a nasterii ziua de 12 septembrie 1818 si ca loc Bârladul. Regretatul istoric Dumitru Ivãnescu, fiu al Bârladului, admite data de 12 septembrie ca o eroare intentionatã, iar locul de nastere ca fiind cel real. Alexandru Ioan Cuza a fost un spirit aventurier. Acesta si-a falsificat locul si data nasterii în mod intentionat. În primul volum din <<Documente husene>> am publicat nota consulatului Frantei înaintatã Logofetiei celei Mari a Dreptãtii la 11 iulie 1841, în care sunt arãtate datoriile lui Alexandru Ioan Cuza fãcute <<la diosãbite fete din Paris>>, urmãrindu-se recuperarea lor. Consulatul solicitã informatii despre vârsta sa. Datoriile contractate reprezintã cauza falsificãrii datei si locului nasterii. Totodatã, oferã intentionat un spatiu geografic fals pentru a nu putea fi gãsit usor. Acestea au fost motivele numeroaselor controverse nãscute pe seama locului nasterii lui Cuza. Sunt bine cunoscute cititorului evenimentele din 27 martie 1848, din fata Hotelului Petersburg din Iasi, la care au participat fratii Cuza. Dimitrie Cuza, dupã împrãstierea adunãrii, se adãposteste la Barbosi, acolo unde sunt trimise fortele de ordine. Cãpitanul de slujitori descrie casa lui Ioan Cuza de la Barbosi, arestarea lui Dimitrie Cuza si transportarea sa la Husi. Ne întrebãm, dacã casa pãrinteascã era la Bârlad, de ce membrii familiei Cuza se gãseau la Barbosi? Conform unei însemnãri de pe un Ceaslov, publicatã de bibliotecarul Constantin Donose, la 12 martie 1856, Panait Oardã, Mihail Kogãlniceanu si C. Rosetti <<au petrecut câteva zile în casele D-lui Alexandru Cuza din Husi>>. În cartea de deces din 1873, s-a declarat la 15 mai, de medicul chirurg Gustav Dobelman din Heidelberg, ziua mortii fostului domnitor si locul nasterii ca fiind Bucuresti. Pe 23 mai 1873 se va opera o modificare, înlocuindu-se Bucuresti cu Bârlad. Ne aflãm în fata unui fals evident. Corespondenta din 1940 dintre marele istoric Nicolae Iorga si autoritãtile husene pune în discutie locul nasterii domnitorului, arãtat a fi fãrã echivoc la Husi. Din pãcate, autoritãtile de atunci nu au avut capacitatea întelegerii importantei evenimentului”, a precizat istoricul Costin Clit, argumentând cã Husi este orasul în care s-a nãscut domnitorul Alexandru Ioan Cuza. “Remarcãm cã meleagurile husene au dat tãrii trei mari personalitãti politice, care s-au remarcat în înfãptuirea Micii Uniri: Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogãlniceanu si Anastasie Panu”, a conchis Costin Clit.

Casa Cuza din Bârlad, lãsatã în voia sortii!

Pe 20 martie 1820, într-o casã boiereascã din Bârlad, situatã în cartierul Podeni, a fost adus pe lume domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Istoricii sustin cã tatãl sãu, Ioan Cuza, a obtinut de la domnitorul Mihai Sutu o slujbã în judetul Tutova. Cum nu aveau locuintã si proprietãti în Bârlad, au fost gãzduiti pentru o vreme de Gheorghe Cuza, fratele lui Cuza tatãl. Marele domnitor a vãzut lumina zilei în casa unchiului sãu si a locuit pentru putin timp alãturi de pãrinti. Casa nu mai pãstreazã acum nimic din arhitectura originalã. Doar o placã memorialã dezvelitã pe 20 martie 1990 o diferentiazã de casele vecine. Comunistii au transformat imobilul în locuintã socialã si asa a rãmas. Dupã ce au pus placa comemorativã, autoritãtile bârlãdene au mai venit un an sau doi sã punã coroane de flori. Dupã aia n-a mai trecut nimeni. Turistii vin, întreabã, se uitã, fac poze. Nici mãcar pe Google Mapp nu este trecutã, pentru a fi identificatã de turisti. Casa Cuza din municipiul Bârlad, imobilul acceptat de mai multi istorici ca fiind locul unde s-a nãscut înfãptuitorul Unirii de la 24 ianuarie 1859, urmeazã a fi declasatã din rândul monumentelor istorice la initiativa deputatului Adrian Solomon, care este el însusi profesor de istorie si viitor muzeograf. Ideea declasãrii acestei case, în care s-a nãscut domnitorul A.I. Cuza, i-a venit deputatului Adrian Solomon, dupã ce, anul trecut presa localã si centralã a prezentat un reportaj despre cum se degradeazã acest monument, folosit drept locuintã socialã si în care o parte dintre cei care locuiesc acolo, cu chirie la stat evident, nu fac altceva decât sã o distrugã. Autoritãtile locale, în spetã primarul Constantin Constantinescu si deputatul Adrian Solomon – ambii capi ai PSD-ului local – s-au trezit luati la întrebãri de presa localã, centralã, de istorici, de profesori si de bârlãdeni. Ca urmare, Adrian Solomon a fãcut ce stie el mai bine: în loc sã ia mãsuri si sã intervinã pentru ca aceastã casã sã devinã muzeu, el a anuntat încã de anul trecut cã doreste declasarea acesteia din rândul monumentelor istorice si a jignit jurnalistii care au fãcut dezvãluirile: „jurnalisti de doi lei cu gaurã, cã tot era la modã o astfel de monedã în vremea lui Cuza, inculti, fãrã documentare, care nu au consultat si un al doilea istoric (adicã pe el – n.r.)”.

Manifestãri în ambele orase pentru marcarea Unirii

La Bârlad, astãzi la orele 11.00 va avea loc un ceremonial militar si religios în fata statuii marelui domnitor A.I. Cuza de la Cercul Militar. Va fi acolo si fanfara Bârlãdeanca, istoricul Oltea Rãscanu, politicienii locali care vor depune coroane la statuie si vor dansa Hora Unirii cu cei prezenti, în frunte cu oficialitãtile locale. La Husi, la ora 9,00, oficialitãtile locale, împreunã cu primarul Ioan Ciupilan, reprezentanti ai scolilor si institutiilor publice vor depune coroane de flori la statuia domnitorului A. I. Cuza, din parcul care îi poartã numele. Se va tine un Te Deum, se vor rost discursuri si se va juca Hora Unirii.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.