ÎNVATAMINTE… Oamenii de afaceri din Vaslui au vazut cu ochii lor cum moldovenii si-au conservat cel mai puternic brand, vinurile de la Cricova. Vasluiul a pierdut, rãnd pe rãnd, toate brandurile de pe vremea comunismului. Izolatoarea (Hitrom) si Moldosinul sunt o ruina, IAMC-ul sta sa se închida, iar Vidisamp s-a spart în vreo trei firme (Casa de Vinuri, Vinicola Averesti si Vinicola Focsani). Nici fabrica de rulmenti de la Bãrlad nu se simte prea bine. Aceasta ar fi trebuit sa fie tema misiunii economice de la Chisinau. Ionel Constantin ar fi trebuit sa le explice cum comunismul din R. Moldova rezista prin doua branduri: Bucuria si Cricova.
Delegatia oamenilor de afaceri vasluieni în vizitã la Cricova
MINUNEA DIN ADÂNCURI O delegatie de 20 de oameni de afaceri din judetul Vaslui a vizitat, sãptãmâna trecutã, celebrul oras subteran Cricova, din Republica Moldova. Combinatul de Vinuri “Cricova”, considerat Perla vinificatiei din Moldova, este renumit prin galeriile sale unice si, în special, pentru vinurile sale de exceptie. Actualul oras subteran a fost înfiintat în anul 1952, în niste mine de calcar din preajma orasului Cricova, de unde se extrãgea aceastã piatrã de constructie. Fondatorii complexului au transformat zecile de kilometri de galerii într-o imensã unitate de producere si depozitare a vinului, vizitatã de-a lungul anilor de presedinti de state celebri în lumea întreagã, care au lãsat amintiri în acest spatiu unic. “Cricova este, cu adevãrat, un spatiu unic, care ne-a încântat, atât prin modul de dispunere a cramelor, tehnologiile de pãstrare a vinurilor, cât si prin modul în care se produce celebra sampanie purtând aceastã marcã”, a spus Ionel Sandu, managerul Radical Grup Vaslui, dupã vizita oficialã. Beciurile de la Cricova sunt cu adevãrat de neîntrecut în lume. Galeriile subterane reprezintã un adevãrat oras, cu strãzi si bulevarde cu denumiri usor de imaginat: Cabernet, Dionis, Feteascã, Chardonnay, Sauvignon, Sampaniei etc. Fiecãrei strãzi îi corespunde, astfel, numele vinului care se pãstreazã în nisele adiacente.
Delegatia oamenilor de afaceri din judetul Vaslui a vizitat, alãturi de Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui, majoritatea aleilor comerciale din orasul subteran de la Cricova. Fiind vorba de zeci de kilometri de galerii în care sunt depozitate vinurile celebre ale Moldovei, de-a lungul anilor, oficialii acestui combinat au realizat adevãrate strãzi în interiorul orasului subteran, fiind în jur de 96 de strãzi în functiune, pe care se circulã doar cu masini electrice. Conceput ca un producãtor al vinurilor de elitã în baza tehnologiilor clasice europene, combinatul de la Cricova a folosit ca fundal pentru ulterioara sa activitate conditiile prospere originale ale galeriilor din care se extrãgea calcar – mai sunt si acum unele zone în care se extrage acest material de constructie! – galerii care se întind pe o lungime de peste 100 km, adevãrate labirinturi cu o microclimã unicã. Aici, în decursul întregului an, temperatura rãmâne constantã – plus 12 grade Celsius, pe când umiditatea relativã a aerului constituie 97-98%. Datoritã acestor conditii naturale optime este posibilã pãstrarea si maturarea vinurilor de calitate superioarã, precum si a spumantului clasic, cu formarea caracterului autentic al acestora.
Tezaurul Moldovei, în cifre absolute
Beciurile de la Cricova adãpostesc o remarcabilã colectie de vinuri, denumitã de oficialii moldoveni Oenoteca Nationalã. Exponate unicate, precum “Ierusalim de Pasti”, licoarea “Ian Beher” (recolta anului 1902), împreunã cu încã 158 de mãrci din Burgundia, Moselle, Tokaji, Rhein formeazã tezaurul pretios, atât al combinatului, cât si al Republicii Moldova, cuprinzând în jur de 1,3 milioane de sticle. La 30 iulie 1980, a fost pusã în functiune si fabrica de producere a vinurilor spumante, în baza galeriilor de la Cricova. Numai aici se produc vinuri spumante în conformitate cu metoda clasicã francezã, inventatã de celebrul cãlugãr Dom Perignon – “Methode Champenoise”, prin fermentare secundarã în sticlã si maturare ulterioarã cuvée în pozitie orizontalã de cel putin trei ani. Oamenii de afaceri vasluieni au aflat despre faptul cã, o datã la douã zile, în imensul depozit în care sunt depuse sticlele de vin, în vederea fermentãrii, sase femei – denumite de localnici “remiueze” – rotesc, în medie, pe un singur schimb, câte 35.000 de sticle, ceea ce reprezintã un adevãrat record în materie. Revenind la prezent, sã spunem cã destrãmarea în anul 1991 a URSS a dus la distrugerea relatiilor economice constituite timp de decenii cu întreprinderile altor regiuni ale Uniunii Sovietice (“la noi, în Moldova, pe timpurile de dinainte de 1990, una din douã sticle erau trimise în Uniunea Sovieticã”, explicã un ghid de la Cricova). Conducerea combinatului, de comun acord cu specialistii, au cãutat situatii pentru a salva situatia. În 2002, combinatului de vinuri “Cricova”, pentru contributia sa la dezvoltarea economiei nationale moldovenesti, i-a fost decernat Ordinul Republicii, cea mai mare distinctie din tara vecinã, pentru ca, ulterior, prin decret prezidential, combinatul sã fie declarat “obiect al patrimoniului cultural-national “.
Ionel Constantin: “Suntem bucurosi sã descoperim adevãrata bogãtie a Republicii Moldova”
La finalul vizitei, oamenii de afaceri vasluieni au fost invitati sã descopere un spatiu unic în aceastã zonã a Europei. Unicitatea Complexului Subteran de la Cricova este asiguratã de cinci sãli mari, spatioase si impunãtoare, în care se împletesc elemente de arhitecturã clasicã cu detalii plastice de facturã modernã si sunt împodobite cu vitralii, basoreliefuri, elemente decorative de mare rafinament, opere de artã si mobilier de valoare. Printre acestea se numãrã: Sala Prezidentialã, Sala Europeanã, Casa Mare, Fundul Mãrii, Sala cu Semineu. Aceste sãli servesc drept loc de desfãsurare a diverselor degustãri nationale si internationale, precum si a întrunirilor la cel mai înalt nivel. “Am descoperit, în acest loc, minunata ospitalitate moldoveneascã. În orasul subteran de la Cricova se îmbinã traditia fabricãrii vinului, care existã în fiecare dintre locuitorii Moldovei, cu elementele de modernitate, ceea ce face ca un combinat de talia acesta sã fie o atractie permanentã pentru cele mai importante personalitãti ale lumii”, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA Vaslui. Legenda spune cã faimosul astronatul rus Iuri Gagarin a intrat în 1966 în galeriile de la Cricova, unde s-a pierdut prin galeriile subterane si a iesit la luminã abia dupã douã zile, spunând cã este cel mai frumos loc pe care l-a vãzut vreodatã.
