Initiativa unui tanar intelectual
NEMULTUMIRI… Proiectul viitoarei autostrãzi care ar urma sã lege România de Republica Moldova, prin cea mai importantã vamã din estul României, cea de la Albita, stârneste în continuare controverse. Un tânãr din Bârlad, interesat ca aceastã autostradã sã traverseze orasul în care s-a nãscut si locuieste, a fãcut mai multe demersuri la Ministerul Transporturilor, cerând sã afle dacã executia autostrãzii este în vederile guvernantilor si când se va realiza acest obiectiv. Rãspunsul primit, cam în doi peri, l-a iritat mult pe tânãrul bârlãdean, care a decis sã porneascã, de unul singur o campanie de mediatizare a necesitãtii demarãrii lucrãrilor la autostrada Focsani-Bârlad-Crasna-Albita.
Adrian Covãsnianu este un tânãr bârlãdean, care cautã sã afle dacã orasul si judetul în care s-a nãscut este o prioritate pentru Guvern. Tânãrul s-a adresat, prin parlamentarii din judet, cãtre Ministerul Transporturilor, cerând sã afle dacã vor demara lucrãrile la viitoarea autostradã care ar lega România de Republica Moldova si Rusia. Rãspunsul primit l-a deranjat tare pe tânãrul intelectual bârlãdean, mai ales cã a primit un rãspuns evaziv. “Obiectivul de investitii Autostrada Focsani-Albita este componentã a coridorului pan-european IX si se aflã în faza de pregãtire a documentatiei tehnice pentru demararea licitatiei privind achizitia serviciilor de proiectare, respectiv elaborarea studiului de fezabilitate. Construirea sectiunii de autostradã Focsani-Albita se va finanta prin Parteneriat Public-Privat tinând cont de necesitatea interconectãrii retelei de autostrãzi de pe teritorul României cu cea din Republica Moldova în contextul proiectului TRACECA”, sustine ministrul Anca Boagiu. Mai pe scurt, în vreo 5-10 ani se va face un studiu de fezabilitate care sã demonstreze cã este sau nu nevoie de autostradã, dupã care… Dumnezeu cu mila.
Sunt bani de la UE pentru autostradã, sustine tânãrul Covãsnianu
“În calitate de geograf si viitor doctor în geografie regionalã, de o perioadã urmãresc activitãtile Ministerului de Transport din România si în mod special proiectele care sustin partea de sud a Moldovei. Mã intereseazã în mod predilect orice proiect de infrastructurã tehnicã ce reuseste sã dezvolte spatiul tutovean (fostul judet Tutova si indirect judetul impus politic, Vaslui). Astfel, prin mijloacele cetãtenesti am încercat sã observ evolutia materializãrii proiectului de autostradã Focsani-Albita, sector ce se suprapune peste coridorul pan-european IX. Din fericire componenta rutierã traverseazã judetul Vaslui (pe o directie generalã Bârlad-Crasna-Husi-Albita). Însã, din nefericire, aceastã initiativã sustinutã financiar în proportie de 85 % de cãtre Uniunea Europeanã tinde a nu se materializa prea curând. În acest sens, am conceput o interpelare si am apelat la un deputat din Parlamentul României. Comentând rãspunsul, personal consider cã Ministerul Transporturilor nu vrea sã tinã cont de deciziile europene în domeniul transporturilor si mai mult decât atât directioneazã o finantare europeanã clarã pentru judetele Vaslui si Galati cãtre judetele Bacãu, Iasi si Suceava (viitoarea autostradã Focsani-Bacãu-Suceava). De ce argumenteazã Ministerul Transporturilor rãspunsul de “…necesitatea interconectãrii retelei de autostrãzi de pe teritoriul României cu cea din Republica Moldova în contextul proiectului TRACECA”? Este o distragere a atentiei. Pentru coridorul IX sunt 85 % bani europeni. Din nefericire, initiativa TRACECA este foarte îndepãrtatã avand în vedere materializarea acestui proiect, mai ales cã se doreste un parteneriat de tip public-privat. Cunoastem cu totii “succesul” initiativelor de tip parteneriat public-privat. A se vedea exemplele (negative) Comarnic -Brasov si Iasi-Târgu Mures.
“Toate investitiile realizate în punctul vamal Albita de dupã 1990 au fost realizate degeaba?”
“Dar se pare cã Ministerul Transporturilor preferã sã dezvolte (din banii europeni alocati pentru Albita-Focsani-85 % finantare UE) axa Focsani-Bacãu-Suceava. Mai ales cã, din 2012, va începe executia centurii Bacãului la profil de autostradã. Cu alte cuvinte, izolãm cât mai puternic judetul Vaslui. Salvarea judetului Vaslui ar putea veni din partea Uniunii Europene, însã va fi îngropatã de cãtre minister. Mai mult decât atât, pentru axa Focsani-Bacãu-Suceava existã o initiativã ce urmeazã a fi materializatã. Coridorul Pan-European IX pe componenta rutierã trebuie sã treacã prin Bârlad-Husi-Albita, cu posibilitatea unui drum expres Crasna-Vaslui-Iasi (conform PATN). Este stabilit prin documentele europene si Conferintele de la Creta (1994) si Helsinki (1997). Toate investitiile realizate în punctul vamal Albita de dupã 1990 au fost realizate degeaba? Modernizarea drumului european E 581 pe teritoriul Republicii Moldova (Leuseni-Chisinãu – M1- acel “DN1” al Moldovei) s-a fãcut tocmai în acest sens pentru a se lega de viitoarea autostradã Focsani-Albita. Având în vedere bugetul mic alocat de Republica Moldova, acel drum este cel mai bun din tarã). În calitate de bârlãdean si sustinãtor al judetului Vaslui (prin mijloace proprii de mediatizare) apelez la mijloacele media în eventualitatea mediatizãrii acestui lucru. Va rog sã încercati sã sustineti prin orice mijloace (mediatizare, interviuri cu alesii locali si judeteni, deputati de Vaslui, lobby local) si sã luati atitudine de acest (viitor) neajuns. Coridorul Pan-European IX trebuie sã lege pe teritoriul României localitãtile Chisinãu si Bucuresti. Cea mai scurtã si convenabilã rutã este prin ALBITA si indirect Bârlad. Vã multumesc pentru efort si vã urez succes în demersul/demersurile de sustinere a municipiului Bârlad si în 2012 asa cum ati fãcut si în anii precedenti!”, scrie tânãrul intelectual bârlãdean.
Cine minte în problema autostrãzii?
Conducerea Ministerului Transporturilor a anuntat, la începutul anului trecut, cã va demara lucrãrile la autostrada Ploiesti-Focsani-Albita, parte a Coridorului Paneuropean IX. Nu s-a întâmplat asta, desi proiectul viitoarei autostrãzi Ploiesti – Buzãu – Focsani -Albita, în lungime de 288 de kilometri, este destul de avansat, proiect care va fi realizat pe douã tronsoane: Ploiesti – Buzãu -Focsani (133 km) si Focsani – Albita (155 km). Autostrada va fi realizatã prin concesiune, iar pânã la aceastã datã a fost finalizat studiul de fezabilitate si asistenta tehnicã în vederea pregãtirii licitatiei de concesionare a tronsonului Ploiesti- Focsani, studii care au costat Compania de Autostrãzi si Drumuri Nationale 2,3 milioane de euro.
