spot_imgspot_img
spot_imgspot_img
7.7 C
Vaslui
13-mai-2024

Dumitru Buzatu a pierdut, în martie 2023, procesul intentat ziarului Vremea Nouă. Magistrații ieșeni și-au motivat acum decizia!

- Advertisement -
ÎN INSTANȚĂ… Dumitru Buzatu a dat în judecată ziarul Vremea Nouă pentru că, spune el, i-a creat o imagine de “persoană coruptă, fără scrupule, care «ia șpagă cu orice prilej»“. Tribunalul Iași nu l-a contrazis și i-a transmis că “politicienii trebuie să accepte în mod inevitabil și conștient verificarea strictă a fiecărui cuvânt și faptă”. Dar, după șase luni, se verifică și în practică faptul că Buzatu era un politician profund corupt.

MULȚUMIRI… Redacția Vremea Nouă îi mulțumește în mod special avocatei Elena Zăpodeanu pentru că a reușit să facă față tuturor presiunilor și a dus la bun sfârșit acest proces, în care miza a fost interzicerea publicației.

DECIZIE… Dumitru Buzatu, președintele infractor al Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a pierdut procesul intentat ziarului Vremea Nouă în care cerea daune morale în valoare de 100.000 euro, în martie anul trecut, dar abia acum a venit motivarea scrisă de la Tribunalul Iași. Acesta reclama mai multe articole care i-ar fi “lezat ireparabil onoarea, reputația, demnitatea și viața privată”. Mai exact, Dumitru Buzatu considera că materialele i-au creionat în spațiul public o imagine de «persoană coruptă, fără scrupule, care “ia șpagă cu orice prilej”». Culmea, după doi ani și jumătate în care a încercat să explice judecătorilor cât de curată îi este activitatea și cât de nedrepți au fost jurnaliștii cu el, Buzatu a fost prins luând o șpagă de 1,25 milioane lei în portbagajul mașinii sale. Încercarea acestuia de a pune pumnul în gură ziarului a fost oprită de Tribunalul Iași. Dacă s-ar fi judecat la Vaslui, soarta dosarului ar fi fost alta. Să nu uităm că acesta a cerut instanței, ca Vremea Nouă să nu mai poată publica niciun articol în care să-i fie pomenit numele. Hotărârea a fost pronunțată de Tribunalul Iași, fiindcă s-a reușit strămutarea procesului. Judecătorii acestei instanțe au decis înainte ca fostul președinte CJ să fie prins în flagrant cu mita, că articolele indicate de acesta tratau subiecte de interes pentru publicul larg, iar “expresiile incisive sau virulente sunt tipice jurnalismului de opinie care emite judecăți de valoare pe o tonalitate menită să incite publicul la vigilență și atitudine critică”. În ceea ce privește pamfletele semnalate ca fiind “denigratoare”, instanța a constatat că acestea nu sunt “de natură să producă un prejudiciu moral reclamantului” și au un alt scop: “conțin dialoguri imaginare, asocieri și jocuri de cuvinte menite să destindă și să provoace râsul”. Hotărârea dată de Tribunalul Iași ar trebui să fie sursă de inspirație pentru judecătorii vasluieni, care au în analiză procese în care sunt implicate instituțiile media. Spunem asta pentru că magistrații de aici au condamnat redacția ziarului pentru astfel de pamflete. Acum, de exemplu, pe rolul Judecătoriei Vaslui este un dosar al redacției Vremea Nouă cu Dan Marian, un caz tras la indigo cu cel al lui Buzatu, în care anchetele jurnalistice (țeapa pe care a dat-o acesta Fondului de Garantare, dar și amenzile primite de fiul său), documentate serios, cu dovezi irefutabile, sunt intenționat amestecate cu pamfletele, tocmai pentru a crea senzația că scopul acestora sunt de a defăima, nu de a informa. Judecătorii ieșeni tocmai acest lucru au făcut. Au separat articolele de informare de pamflete, pe care le-au dat deoparte și au analizat dacă dovezile prezentate de jurnaliști în susținerea faptului că Buzatu e o persoană coruptă sunt reale. Iată cum răspunsul judecătorilor a prefațat într-un fel evenimentele din septembrie 2023, când Buzatu a fost prins “ pe drojdie” cu “rața-n gură”.

În luna februarie 2021, Dumitru Buzatu a dat în judecată cotidianul Vremea Nouă și pe jumătate dintre redactori, inclusiv pe Maricel Boul, sub patronajul căruia apare rubrica de pamflete intitulată sugestiv “Mincinosul de Vaslui”. Acesta a motivat că în perioada 2016-2020, cotidianul nostru a publicat mai multe articole cu conținut defăimător la adresa lor, Dumitru Buzatu cerea daune morale de 100.000 euro fiecare, scuze publice din partea ziarului, precum și “retractarea în mod oficial a declarațiilor defăimătoare, retragerea de la publicare de pe site-ul www.vremeanoua.ro a articolelor de presă care fac obiectul acestui litigiu, a fotografiilor, a oricăror materiale similare, precum și a comentariilor din mediul online, inclusiv prin solicitarea către compania Google să dispună deindexarea tuturor acestor materiale”. În motivarea cererii de chemare în judecată, Dumitru Buzatu spunea că ziarul Vremea Nouă se face vinovat inclusiv de procentul mic obținut de acesta la alegerile din 2020 pentru scaunul de președinte al Consiliului Județean: “Imaginea mea de om politic, cu o experiență în domeniu de mai bine de decenii, a fost știrbită în mod iremediabil. Imaginea unui adevărat magnat cu domnișoare tinere din cadrul instituției, precum și speculații privind relațiile întreținute cu Ana Maria Obreja, aduc în opinia publică o indignare și o asociere cu un om cu moravuri ușoare și o scădere semnificativă în sondajele politice. Un simplu exemplu, redat de statistici arată că, dacă acum 4 ani subsemnatul am fost ales președintele Consiliului Județean cu un procent de 60,6%, acesta a scăzut anul acesta la 38,73%, un rol important al acestei decăderi jucându-l terfelirea publică a imaginii subsemnatului prin mijloacele întrebuințate de către pârîți. În ceea ce privește imaginea mea de familie, aceștia mi-au defăimat chiar și unicul copil, făcând afirmații mincinoase cu privire la posturile obținute de către fiul meu, punându-i la îndoială capacitățile intelectuale și jignindu-mă în mod direct prin acuza conform căreia i-aș fi organizat anumite posturi. Tot în acest sens vin și afirmațiile care susțin faptul că posturile de europarlamentar și parlamentar obținute de soția mea ar fi rezultatul inadvertențelor și jocurilor mele politice, ea fiind o simplă marionetă fără putere de decizie și fără a avea o contribuție majoră în acest sens. Tot din categoria aceasta vin și susținerile prin care se arată faptul că aș avea o serie de acoliți și protejați cărora le fac diverse favoruri și servicii, aceștia făcând parte atât din aparatul Consiliului Județean, cât și în afara acestuia. Se afirmă în mod mincinos că le organizez concursuri cu dedicație sau că le facilitez intrarea pe anumite posturi ori că le măresc salariile din motive de prietenie”, se arată în motivarea chemării în judecată. Reamintim vasluienilor că Tudor Buzatu a fost directorul Centrului de Afaceri, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Vaslui, iar în 2018, în timpul guvernării PSD, a fost numit secretar de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al vicepremierului Ana Birchall, ca mai apoi să fie secretar general adjunct la Secretariatul General al Guvernului, până la arestarea lui Buzatu. Acum parcă te pufnește râsul când vezi ce spunea Buzatu în plângere, dar punct cu punct s-a dovedit că tot ceea ce am scris s-a adeverit la virgulă.

Magistrații ieșeni: “în articolele cu caracter informativ erau tratate subiecte de interes public”

După doi ani și ceva de judecată, Tribunalul Iași a respins solicitările lui Dumitru Buzatu, hotărând că jurnaliștii nu au încălcat legea și nici Codul Deontologic al profesiei, ci doar au publicat articole în care se dezbăteau subiecte de interes pentru public. “Instanța reține că acțiunile și conduita unei persoane sau figuri publice așa cum era și reclamantul – membru al unui partid politic la un moment dat și deținător al unei funcții publice într-un aparat administrativ, sunt chestiuni de interes public. Tot de larg interes sunt și deciziile politice, modul în care sunt ocupate funcțiile publice, remunerația funcționarilor publici, modul în care sunt folosiți banii publici. Interesul publicului de a cunoaște detalii legate de activitatea unei figuri publice și despre modul în care anumite decizii politice sunt luate și puse în practică poate fi catalogat ca un interes public major”, se arată în hotărârea Tribunalului Iași. Instanța a reținut că în articolele cu caracter informativ erau tratate subiecte de interes public precum “ocuparea unor posturi în administrația locală și cea centrală de funcționar public sau ocuparea unui post de asistent judiciar, salarizarea funcționarilor publici, modul în care sunt cheltuiți banii publici, modul de împărțire a resurselor bugetare către primării, subiecte de larg interes cu temă politică în legătură cu alegerile interne din partidul PSD, modul de desemnare a candidaților, modul în care se derulează alegerile, negocierile politice, alianțele politice, corupția în structuri publice, raporturi între oameni politici și funcționari publici”.

Curtea EDO: “politicienii trebuie să accepte în mod inevitabil și conștient verificarea strictă a fiecărui cuvânt și faptă”

Magistrații au subliniat că un politician, cum e cazul lui Dumitru Buzatu, trebuie să fie mai tolerant față de analiza și comentariile presei la acțiunile sale: “Reclamantul însuși nu a negat că este o figură publică și că se bucură în virtutea implicării sale îndelungate în viața politică și în calitate de președinte al Consiliului Județean din județul Vaslui de un anumit grad de notorietate. Nu a negat nici faptul că membri ai familiei sale, respectiv soția sau fosta soție și fiul acestuia sunt, de asemenea, figuri care s-au implicat în viața publică și politică. Pe baza acestor date nu este nerezonabilă concluzia că reclamantul a asumat o anumită expunere publică și, deci, trebuie să manifeste un grad mai ridicat de toleranță față de analiza și comentariile presei asupra acțiunilor sale, inclusiv față de comentariile negative, întrucât cele pozitive sunt întotdeauna receptate cu bună-voință”, se arată în hotărâre, ulterior fiind exemplicate două cazuri similare: “În acest sens în cauza de referință Ligens vs. Austria, Curtea EDO a statuat că “limitele criticii acceptabile sunt mai largi cu privirea la politicieni decât în raport cu indivizii obișnuiți. Spre deosebire de cei din urmă, politicienii trebuie să accepte în mod inevitabil și conștient verificarea strictă a fiecărui cuvânt și faptă, atât din partea jurnaliștilor, cât și a marelui public, și, în consedință, trebuie să dovedească un grad mai mare de toleranță. Indubitabil, art. 10 paragraful 2 conferă reputației altora – cu alte cuvinte, tuturor persoanelor – dreptul de a fi protejată, iar această protecție include și politicienii, chiar și atunci când aceștia nu acționează în nume propriu; dar, în astfel de cazuri, cerințele acestei protecții trebuie cântărite cu interesele dezbaterii libere a chestiunilor politice (…) În cauza Gheorghe Florin Popescu c. Romaniei, la paragraful 38, Curtea a subliniat că stilul discutabil al articolelor și caracterul ofensator al anumitor pasaje nu poate duce în sine la condamnare: “În ce privește forma articolelor redactate de reclamant, Curtea admite că stilul lor poate părea discutabil, în special în ceea ce privește caracterul ofensator al anumitor pasaje. Cu toate acestea, deși caracterul satiric al articolelor era principalul argument al apărării reclamantului, instanțele naționale nu au analizat cu o atenție deosebită dacă era vorba sau nu despre o formă de exagerare sau denaturare a realității, menită în mod firesc să provoace, să agite”, se arată în hotărârea Tribunalului Iași.

Dumitru Buzatu, deranjat că unele articole o vizau pe Ana Maria Obreja, “fata modestă, adoptată”

LEGĂTURI… De asemenea, în același document se arată că articolele indicate de Dumitru Buzatu au plecat de la fapte reale, pe care acesta nu le-a negat: “ocuparea unor funcții publice în administrație și sistemul judiciar de către persoane aflate în cercul apropiat al reclamantului – fiul acestuia, soție, cumnata, secretara – întâlniri politice precum cea din Delta Dunării, dosare penale în care reclamantul a fost cercetat, reacții publice la apariția reclamantului la un post național de televiziune, adoptarea unor decizii bugetare, discuții în ședințele Consiliului Județean legate de concesiuni și vânzări de bunuri imobile. Articolele au în centru activitatea publică a reclamantului în calitate de președinte al Consiliului Județean, deciziile acestuia, declarațiile și luările de poziție ale acestuia. Judecățile de valoare pe care jurnaliștii le-au emis în legătură cu reclamantul plecând de la fapte reale sau declarații publice făcute de reclamant, nu se impun a fi cenzurate întrucât nu depășesc limitele admisibile ale libertății de exprimare. (…) Astfel, analiza individuală și în ansamblu a articolelor precum “Prezență șic la negocierile din Deltă, șeful PSD Vaslui și-a luat talismanul norocos: Ana Maria Obreja, șefa sa de cabinet”, “Ce salariu nesimțit ia secretara lui Buzatu”, “Secretara lui Buzatu s-a șmecherit: a ajuns funcționar public înainte de alegerile locale” (…), conduce instanța la concluzia că ele nu au putut avea aptitudinea să prejudicieze reclamantul în măsura necesară cenzurării materialelor de presă sau condamnării la despăgubiri civile a jurnaliștilor. Aceasta deoarece subiectele dezbătute, așa cum s-a exemplificat mai sus, erau indubitabil de interes pentru publicul larg, iar expresiile incisive sau virulente sunt tipice jurnalismului de opinie care emite judecăți de valoare pe o tonalitate menită să incite publicul la vigilență și atitudine critică. Suspiciunile emise legate de lipsa de corectitudine, favoritisme, poziții intransigente, acumulare de putere, sunt lucruri comune în limbajul presei libere atunci când aceasta analizează critic conduita oamenilor politici și funcționarilor publici aflați timp îndelungat în centrul atenției publice, acesta fiind și cazul reclamantului. De asemenea, instanța constată că numărul articolelor publicate pe durata celor patru ani nu ridică în sine vreo prezumție de rea credință în privința pârâților, având în vedere faptul că reclamantul avea, fapt netăgăduit de acesta, o lungă traiectorie în viața publică”, explică magistrații ieșeni.

“Pamfletele conțin remarci făcute cu intenția vădită de a stârni amuzamentul publicului”

ANALIZĂ… Nu în ultimul rând, Tribunalul s-a pronunțat și asupra pamfletelor apărute în ziarul Vremea Nouă și care îl aveau în prim-plan pe Buzatu. Instanța a explicat, înainte de toate, ce înseamnă pamflet, ce elemente trebuie să cuprindă și cum trebuie să fie analizat: “pamfletul este o specie literară aflată la granița dintre jurnalism și literatură și este în general caracterizată de un limbaj mai “violent”. Satira, caricatura și sarcasmul predomină în această specie heterogenă. Pamfletul se caracterizează prin ton virulent, ironie și umor, exagerare a aspectelor negative. În cauză, pamfletele denunțate în acțiune atacă subiecte aflate în legătură cu activitatea președintelui Consiliului Județean Vaslui, cu modul în care acesta se raporta la subalternii și colaboratorii săi, cu deciziile și dialogurile sale politice, cu respectarea măsurilor de protecție în timpul pandemiei de Covid 19, cu luările publice de poziție, cu alianțele și mișcările politice. Scrierea în versuri, acordarea unor pseudonime personajelor din pamflete, recursul la ficțiune, ironie, exagerare, figuri de stil, limbajul voit exagerat colocvial, prezente în toate aceste articole nu lasă loc de îndoială cu privire la faptul că vorbim despre pamflete – astfel cum, cu litere majuscule, sub fiecare dintre aceste articole apare menționat în mod expres. Articolele sunt însoțite de fotografii caricaturale ale președintelui Consiliului Județean Vaslui, alte figuri implicate în activitatea politică. Fotografiile inserate în articole sunt în mod evident modificate în stil caricatural, corpul fiind schițat în desen, subdimensionat semnificativ față de cap, cu scopul de a stârni amuzamentul. Modul în care fotografiile au fost prelucrate nu lasă loc de dubiu cu privire la faptul că ele nu sunt reale. Pamfletele conțin remarci făcute cu intenția vădită de a stârni amuzamentul publicului în legătură cu subiectele din cuprinsul lor, conțin dialoguri imaginare, asocieri și jocuri de cuvinte menite să destindă și să provoace râsul”, se mai arată în hotărârea Tribunalului Iași.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

3 COMENTARII

  1. Bouros pe când? Asteptati sa treaca alegerile si dupa aceea sa bociti 4 ani ce corupt este?
    Scrieti despre procentul pe care-l ia de la orice proiect. Nu stiti ce stie toata lumea? Bouros era un apropiat al lui Buzamat, ca doar a fost trezorierul PNL-ului… Nu pe la el treceau investitorii care se ingramadeau sa intre in Barlad? Acum a trecut la PSD si e curat ca lacrima.
    Mare scarba mi-e …. bleach!

  2. Vremea Noua, dar de ce nu spuneți și de alți corupți, chiar numai mitica era corupt in jud asta?!? La el sa oprit corupția😡
    Mitica, ce dracu ai găsit la tignaca aia, e urâtă cu spume, ce dracu, la valoarea ta☹️

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.