Jaf la Muzeul Județean Vaslui: s-au furat peste 300.000 de lei!

FRAUDĂ… Situație scandaloasă la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Cel mai recent raport al Curții de Conturi scoate la iveală detalii incredibile despre cum, timp de trei ani, s-au furat bani din instituție, chiar din conturile de la Trezorerie. Aceștia erau scoși din conturile Finanțelor Publice Vaslui, în baza CEC-urilor de numerar, iar apoi justificați cu facturi false, probabil „cumpărate” de pe centură de la București. Pentru ca totul să pară „real”, au fost folosite două firme radiate în 2008, adică inexistente din punct de vedere fiscal. Ba mai mult, au fost operate plăți în fals (nereale) către anumiți furnizori. Spre exemplu, anul trecut, Muzeul Județean a plătit 42.929 lei pentru cartușe, tonere, acuarele, pensoane, măști de protecție, prestări de servicii la evenimente culturale, rechizite, furnizare gaz și materiale pentru reparații, dar achizițiile în realitate nu au fost făcute. Facturile și ordinele de plată au fost falsificate, iar furnizorii trecuți în documente au spus că nu au livrat bunurile către instituție, prin urmare nici nu au încasat banii. Și atunci se impune o întrebare: unde sunt banii? Paguba din visteria muzeului se ridică la 308.594 lei, o sumă destul de mare, cam cât costul unui apartament cu patru camere în centrul Vasluiului. Curios este faptul că se scoteau sume de bani din Trezorerie fără ca nimeni să se sesizeze. Bani cash se scot doar pentru delegații și sumele sunt mici, fiindcă în ultima perioadă salariile sunt virate pe card, iar facturile se plătesc prin cont. Curios că de la Muzeu se scoteau bani din conturi, fără justificări și nimeni de la Finanțe nu s-a sesizat, mai ales că în județ au mai fost cazuri când s-au furat bani în acest mod, vezi cazul de acum 12-13 ani, de la Primăria Duda Epureni sau de la Primăria Negrești. Mai grav este că nici managera Ramona Mocanu nu s-a sesizat, deși banii se scurgeau din conturi cu o mare frecvență. Cei de la Curtea de Conturi i-au găsit vinovați doar pe contabila șefă și secretară cu atribuții de casier. „Ulterior întâlnirii echipei de audit cu conducerea muzeului, managerul entității, Mocanu Ramona Maria, a formulat plângere penală, însă doar pentru prejudiciul de 138.360 lei (n.r. recuperat de la fosta secretară cu atribuții de caserie)”, se arată în Raportul Curții de Conturi. Potrivit aceluiași document, cei de la Curtea de Conturi consideră că „managementul defectuos pe linia asigurării integrității valorilor bănești și a prevenirii eventualelor fraude” i se datorează directorului muzeului, Maria Ramona Mocanu Maria care a permis comiterea acestui prejudiciu.

Controlul efectuat de Camera de Conturi Vaslui la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” a avut loc în perioada 1 aprilie – 31 mai 2021. Auditorii publici externi au constatat, în urma analizării actelor și documentelor suport al plăților efectuate la categoria Bunuri și servicii, că s-a sustras „în mod repetat din gestiunea entității sume de bani ridicate pe baza cecurilor de numerar multiplu din conturile de disponibilități deschise la Trezoreria Municipiului Vaslui, sume „justificate” doar din punct de vedere contabil, prin falsificarea extraselor de cont emise de trezorerie, în principal cu plăți fictive către diverse societăți comerciale ori a unor plăți fără documente justificative/formal întocmite în alb”, se arată în raportul Curții de Conturi. Documentul prezintă și răspunsul directoarei muzeului la întrebarea dacă a avut cunoștință în legătură cu aspectele constatate de echipa de audit și cu prezentarea documentelor false echipei de audit: «aceasta a menționat că “odată cu schimbarea contabilului (decembrie 2020), prin dispoziție (data 27.01.2021) a numit o comisie care să verifice documentele contabile și prin urmare a verificării s-au constatat documente întocmite în fals, rezultând un prejudiciu de 138.361 lei, care a fost recuperat de la B. M. – fost secretar al entității”. Echipa de audit a solicitat documentele care au stat la baza stabilirii și recuperării prejudiciului, doamna director Mocanu Ramona a menționat că acestea vor fi prezentate ulterior încheierii întâlnirii. Referitor la angajamentele legale și ordonanțările la plată din anul 2020, CEC-urile pentru ridicare numerar din Trezorerie din anul 2020, conducerea entității (Mocanu Ramona-director și V. M. – contabil) au menționat că nu există în unitate. Referitor la ordinele de plată existente la dosar semnate de T. T. – șef serviciu administrativ, acesta nu-și recunoaște semnătura, susținând că „nu-i aparține”. Astfel, deși conducerea entității a cunoscut că există o pagubă la nivelul anului 2020, la prezentarea documentelor contabile nu a comunicat acest aspect echipei de audit, punând la dispoziția acesteia doar extrasele de cont false».

Două firme radiate în 2008, folosite ca „paravan” pentru justificarea anumitor plăți

Auditorii publici externi au constatat o păgubire certă a bugetului în anul 2020 în valoare de 131.334 lei, prin însușirea sumelor de bani ridicate prin cecuri de numerar. S-a procedat la ridicarea pe bază de cecuri de numerar a unor sume de bani din conturi de disponibil deschise la Trezorerie, acestea nefiind ulterior descărcate și justificate prin registrul de casă (nemaifiind operate în caseria entității), ci operate în fals în contabilitate ca plăți către furnizori (Lamarsthil SRL Vaslui și Napolmel Impex) prin operațiuni fictive (fără corespondent în realitate), suma totală fiind de 75.984 lei. „După cum se observă din datele prezentate, în vederea asigurării unui aparent caracter de legalitate și pentru a masca însușirea în interes personal a sumelor de bani ridicate din trezorerie, s-au falsificat extrase de cont, facturi și ordine de plată. Toate extrasele au fost falsificate cu aceeași dată calendaristică a ridicării sumelor prin cecuri de numerar multiplu, iar toate CEC-urile au ca explicație ridicări de numerar pentru titlul Bunuri și servicii. Persoanele juridice pentru care s-au înregistrat plăți fictive în evidența instituției, respectiv Lamarsthil SRL Vaslui și Napolmel Impex, nu există din punct de vedere fiscal, după cum rezultă la o simplă căutare pe site-ul Ministerului Finanțelor. Pentru aceste două firme inexistente, au fost înregistrare prin ordine de plată, plăți fictive în evidența contabilă a entității prin fișă cont furnizori în anul 2020 în cuantum total de 75.984 lei, plăți care nu s-au regăsit în extrasele de cont emise de Trezoreria Municipiului Vaslui în anul 2020. Pentru cei doi furnizori menționați anterior, au fost completate prin scris olograf asemănător (fără a se identifica la audit persoana care a completat documentele), facturi în conținutul cărora s-a completat denumirea furnizorilor, fără cod fiscal sau cu coduri fiscale de la alți furnizori fiind și parafate (cu precizarea că pentru facturile de la Napolmel Impex SRL ștampila aplicată nu conține mențiuni privind codul fiscal). De asemenea, au fost editate în fals și ordine de plată cu suma inserată în facturile în fals întocmite (fictive), pentru care s-a completat denumirea firmelor menționate anterior, precum și coduri fiscale aparținând altor furnizori de la care Muzeul Județean ar fi achiziționat bunuri și servicii în cursul anului 2020”, se arată în raport.

Plăți în fals pentru rechizite, țevi, prestări evenimente și furnizări de gaze

La unele facturi fictive, au fost anexate și documente scrise de mână, respectiv: referate de necesitate (nesemnate de persoana care solicită și neprobate de managerul unității), note de recepții și bonuri de consum, care, potrivit auditorilor publici externi, nu conțin semnătura persoanelor care recepționează/care au primit bunurile. „Exemplificăm cu factura nr. 1526 (fără dată), pentru care s-a întocmit OP fals nr. 421/19.03.2020 pentru furnizorul radiat din anul 2008 Lamarsthil SRL, pentru care există la dosarul entității referate de necesitate, note de recepții și bonuri de consum. Prin același mod de lucru, au fost falsificate extrase de cont prin inserarea unor plăți fictive în sumă totală de 42.929 lei și către alte persoane juridice. Din analizarea fișelor furnizorilor în cauză puse la dispoziție de entitatea auditată, au rezultat că au fost operate plăți în fals (nereale) care nu au fost recunoscute de către aceștia (nu au efectuat livrări de bunuri și prestări de servicii aferente facturilor inserate și în cuantumul completat prin facturile în fals întocmite)”, se explică în raport. Iată câteva dintre plățile false, efectuate în 2020, pentru care muzeul nu a primit nimic: 5.107 lei pentru cartușe, tonere – are la bază o factură în copie falsificată (luna este scrisă cu un font mai mic față de restul datei), în fișa furnizorului nu este recunoscută tranzacția; 4.251 lei pentru prestări servicii evenimente culturale – extrasul de cont este falsificat; două plăți pentru măști de protecție, una de 5779 lei și alta de 3721 lei – are la bază OP și extras de cont falsificat (din fișa furnizorului pusă la dispoziție prin entitatea auditată suma nu este recunoscută de furnizor); 4500 lei și 1000 lei pentru furnizare gaz – OP și extras falsificat (din fișa furnizorului pusă la dispoziție prin entitatea auditată suma nu este recunoscută de furnizor); 7500 lei pentru țevi, șmirghel etc (materiale reparații) – factură în copie, data facturii este scrisă cu un font mai mare față de numărul facturii.

Modul de operare prin care se furau banii din Trezorerie

Modalitatea de operare indentificată la audit era următoarea: „Extrasele de cont au fost falsificate prin înlocuirea la rubrica nume plătitor/beneficiar a denumirii „Muzeul Ștefan cel Mare Vs” cu denumirile furnizorilor din tabelele prezentate anterior, procedându-se și la modificarea sumelor debitoare din extrasele originale furnizate de Trezoreria municipiului Vaslui în format pdf. Pentru toate datele calendaristice în care s-au întocmit ordine de plată și extrase de cont falsificate nu au fost întocmite registre de casă, cu intenția de a sustrage sumele ridicate în baza CEC-urilor de numerar din conturile de disponibilități de la Trezoreria Vaslui. Facturile au fost întocmite în fals pe numele unor furnizori radiați, fie au fost modificate sau sunt copii ale unor partneneri în relația cu muzeul în anul auditat sau anii anteriori”, se arată în raport.

Nu doar în 2020 s-a furat, ci și în 2019, și în 2018

În 2019, s-a procedat în același mod ca în anul 2020, prin ridicarea unor sume de bani din conturile de disponibil deschise la Trezoreria Municipiului Vaslui, adică prin CEC-uri urmate de falsificarea extraselor de cont pentru a ascunde însușirea sumelor de bani. Potrivit raportului, prejudiciul pentru anul 2019 a fost stabilit la valoarea de 131.120 lei – „mai mult cu 127.711 lei față de prejudiciul stabilit de comisia din cadrul Muzeului Județean „Ștefan cel Mare”, conform raportului nr. 153/26.02.2021, care a fost în suma de 1.409 lei. (…) Comisia a mai menționat în conținutul raportului că <am găsit coli albe cu semnătura contabilului șef B. M. M, această semnătură fiind exact în locul destinat pe ordinele de plată>, documente ce au fost puse și la dispoziția echipei de audit. (…) Paguba totală stabilită la audit pentru anul 2019 este de 156.552 din care – 131.120 reprezintă numerar sustras fraudulos în interes personal, iar 25.432 – majorări de întârziere calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul. (…) Paguba totală stabilită la audit pentru anul 2018 este de 60.287 lei, din care 46.140 lei – numerar sustras fraudulos în interes personal, iar 14.147 lei – majorări de întârziere calculate pentru perioada în care s-a produs prejudiciul și până la încheierea misiunii de audit în cuantum de 1% pe lună, conform prevederilor”, au constatat auditorii publici externi.

Cine sunt vinovații? Poliția a intrat pe fir, directoarea muzeului a depus plângere penală, însă nu pentru tot prejudiciul

INCOMPETENȚĂ… Vinovate pentru producerea prejudiciului au fost găsite două foste angajate: „în perioada 2018-2020, prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu de către M. M. B. – contabil șef și M. B. – secretar, s-a produs o pagubă bugetului local în sumă totală de 308.594 lei, sumă care provine din banii care au fost ridicați din Trezorerie și pentru care s-au întocmit documente false pentru a acoperi lipsa din gestiune sau nu există documente justificative, pentru care au fost calculate majorări de întârziere la plată în cuantum de 52.635 lei”. Potrivit raportului, cauzele și împrejurările care au determinat producerea prejudiciului sunt reprezentate de „managementul defectuos pe linia asigurării integrității valorilor bănești și a prevenirii eventualelor fraude de către Mocanu Maria Ramona – director prin: neorganizarea activității de control financiar preventiv propriu de către managerul muzeului, care nu a desemnat prin dispoziție o persoană care să exercite atribuții de control financiar preventiv propriu; nerealizarea obligației legale de realizare a unei bune gestiuni financiare prin asigurarea legalității, regularității, economicității, eficacității și eficienței în utilizarea fondurilor publice; funcționarea defectuoasă a formelor de control intern, precum și neorganizarea corespunzătoare a casierei, a operațiunilor cu numerar și nereflectarea corectă, cronologică și zilnică a operațiunilor de încasări/plăți în registrul de casă, cu atașarea de documente justificative; neimplementarea recomandărilor formulate prin Raportul de audit public intern nr. 11.972/08.08.2020 prin care au fost constatate și consemnate de auditori publici interni din cadrul UATJ Vaslui un număr de 23 neconformități, pentru care s-a acordat calificativ Critic și pentru remedierea cărora au fost formulate un număr de 34 recomandări, neimplementate la data prezentei misiuni de audit”.

Curtea de Conturi spune că, la muzeu, inventarierea patrimoniului cultural se face doar formal

ILEGALITĂȚI… Camera de Conturi Vaslui a identificat nereguli nu doar în ceea ce privește modul în care sunt utilizate fondurile publice, ci și modul în care se realizează inventarierea patrimoniului cultural. Potrivit auditorilor publici externi, care au verificat dosarul de inventariere, a rezultat că, la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare”, această operațiune a avut „un caracter formal” întrucât s-au constatat mai multe neconformități. „Deși sunt semnate de membrii comisiei de inventariere, listele de inventariere nu sunt semnate de gestionar și nu au înscrisă valoarea contabilă. Din analiza soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate, s-au constatat diferențe de solduri, respectiv soldurile finale ale anului 2019 sunt diferite de soldurile inițiale ale anului 2020. Nu s-a procedat la inventarierea creanțelor și obligațiilor față de terți prin verificarea și confirmarea existenței acestora. Nu s-a procedat la inventarierea disponibilităților bănești aflate în conturi la trezorerie, gestionarul nu a menționat pe ultima filă a listei de inventariere, dacă toate bunurile și valorile, bunurile și valorile bănești din gestiune au fost inventariate și consemnate în listele de inventariere în prezența sa și dacă are sau nu obiecții cu privire la modul de efectuare a inventarierii”, se arată în raport. De asemenea, „în cuprinsul procesului verbal de inventariere FN/29.10.2020, care nu respectă formatul prevăzut de legislația în vigoare, comisia a consemnat că nu au fost constatate plusuri sau minusuri la inventariere, deși pentru bunurile din patrimoniul cultural care lipsesc din inventar s-a întocmit dosarul penal nr. 641/P/2019, fapt ce denotă încă o dată caracterul formal al inventarierii”. Potrivit auditorilor publici externi, bunurile constatate lipsă la inventariere nu au fost evaluate și înregistrate în contabilitate la o valoare contabilă, conform prevederilor în vigoare. Astfel, echipa de control a „consemnat inacțiunea conducerii entității, limitată doar la înaintarea procesului verbal către Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, fără a lua măsuri privind clarificarea evidenței bunurilor și recuperarea pagubelor create bugetului instituției”.