O nouã conferintã CJEx: Inteligenta artificialã. Invitat: Adrian Iftene, decanul Facultãtii de Informaticã din Iasi

CONFERINTÃ… Elevii si profesorii din Vaslui au primit, la sfârsitul sãptãmânii trecute, vizita profesorului universitar Adrian Iftene, decanul Facultãtii de Informaticã din cadrul Universitãtii „Al. I. Cuza” Iasi. Întâlnirea a fost organizatã de directoarea Centrului Judetean de Excelentã Vaslui, prof. Gabriela Plãcintã, care si-a dorit sã-i introducã pe elevi în universul inteligentei artificiale. Împreunã cu unul dintre doctoranzii sãi, Cosmin Irimia, profesorul universitar Adrian Iftene le-a vorbit acestora despre beneficiile, riscurile si provocãrile pe care inteligenta artificialã le creeazã în societate. „Se vorbeste mult de inteligenta artificialã, de ChatGBT. Recunosc cã si eu îl folosesc, însã de curiozitate, sã vãd cum functioneazã. Pe studentii mei de anul II i-am avertizat sã nu foloseascã ChatGBT la temele pe care le dau la laborator, însã celor de anul III le-am zis pe dos: ceea ce faceti voi sã faceti si cu ChatGBT, ca sã vedeti diferentele, sã vedeti dacã solutia voastrã e mai bunã decât cea a ChatGBT-ului. ChatGBT e un punct de cotiturã în ceea ce facem noi astãzi, dar la fel s-a întâmplat si când a apãrut Google-ul. Cei mai în vârstã stiu, cei mai tineri s-au trezit cu Google-ul în fatã. Când a apãrut Google-ul, multe dintre lucrurile pe care le fãceam înainte s-au schimbat radical. Am început sã le facem diferit. Cred cã acelasi lucru se va întâmpla si acum cu ChatGBT-ul: lucrurile pe care le fãceam înainte într-un anumit mod, le vom face în viitor în alt mod. Probabil deja simtiti cã le faceti altfel, întâi întrebati ChatGBT-ul si apoi vã apucati sã faceti lucrul respectiv”, a spus prof. univ. Adrian Iftene în cadrul conferintei desfãsurate vineri, 19 mai, în Amfiteatrul Liceului „Mihail Kogãlniceanu” Vaslui.

Conferinta a fost interactivã, prof. univ. Adrian Iftene reusind sã-i angreneze pe elevi si profesori în discutii pe seama a tot ceea ce implicã inteligenta artificialã. „Ce este inteligenta artificialã? Ce pãrere aveti despre ea? E o întrebare grea, care nu are un rãspuns corect sau gresit. Sunt mai multe fatete ale acestei întrebãri”, a spus decanul Facultãtii de Informaticã din Iasi. „Un program capabil sã înteleagã limba oamenilor si sã rãspundã la anumite întrebãri”, a rãspuns unul dintre elevi. Discutia a continuat cu exemple de aplicatii si robotei/masini din viata realã care folosesc inteligenta artificialã. „Multe lucruri repetitive fãcute în trecut de oameni, în prezent sunt fãcute de masini. Spre exemplu, masina de spãlat are anumite elemente de inteligentã artificialã, îsi dã seama cât de murdare sunt lucrurile, de câtã apã si cât detergent are nevoie. Nu mai este masina clasicã cãreia trebuia sã îi pui o anumitã cantitate de apã si detergent, ca sã spele rufele. Însã sunt lucruri repetitive si mai avansate: triajul care se face într-un spital, acolo unde se poartã discutii cu pacientii pentru a afla spre ce specialitate, la ce medic, trebuie îndrumati. Aici e o muncã repetitivã, se adreseazã aceleasi întrebãri: <ai temperaturã ridicatã? Nu ai temperaturã ridicatã? Ce vârstã ai? Ce te doare? În ce zonã?> Si asa mai departe. O astfel de muncã este fãcutã în anumite spitale din strãinãtate cu ajutorul agentilor inteligenti, sunt aplicatii pe chat, dar si agenti vocali care discutã prin voce cu pacientii, iar apoi îi îndrumã cãtre un anumit medic, un anumit etaj al unui spital…”, a povestit prof. univ. Adrian Iftene.

„Existã agenti artificiali care genereazã din ce în ce mai bine muzicã si nu doar muzicã electronicã, ci si muzicã în stilul Bach, Mozart”

Inteligenta artificialã aduce societãtii atât avantaje, cât si dezavantaje. „Au apãrut în ultimii ani foarte multe aplicatii care preiau o parte din activitãtile umane sau, altfel spus, anumite activitãti umane sunt fãcute cu ajutorul aplicatilor: Google translate, autocorectul din Word, deblocarea telefonului pe bazã de amprentã, parolã si recunoastere facialã… Ati vãzut roboteii de la Amazon? Ei transportã marfa în depozite, nu se deplaseazã oamenii printre paleti pentru a lua produsele ce urmeazã sã fie livrate cãtre clienti. Lucrurile se întâmplã invers de cum ne-am fi asteptat: oamenii stau la birou, iar roboteii merg, iau paletii si transportã marfa în zona unde sunt oamenii. Un mare avantaj al acestui lucru este cã, astfel, creste productivitatea. Nu stiu dacã ati apucat sã cititi ce a spus Sting, cãruia i s-a oferit zilele trecute un premiu pentru întreaga activitate. Sting a zis cã trebuie sã fim atenti la agentii inteligenti care genereazã muzicã. Da, existã agenti care genereazã din ce în ce mai bine muzicã si nu doar muzicã electronicã, ci si muzicã în stilul Bach, Mozart, de fapt, toate stilurile posibile, chiar si picturã. Noi stiam cã pictura e umanã, nu? Ei bine, inteligenta artificialã a ajuns si în picturã. Doamna directoare m-a rugat sã punctez si câteva aspecte etice, chiar dacã aici discutiile sunt interminabile. Partea de eticã apare mai mult în zona medicalã, unde se fac multe aplicatii folosind inteligenta artificialã, aplicatii care proceseazã radiografii, CT-uri, date personale ale pacientilor. Pe baza acelor date se creeazã niste modele de inteligentã artificialã care, apoi, sunt capabile sã vã spunã cã sunteti sãnãtosi sau nu, ce tratament sã urmati sau chiar sã vã prezicã când începe boala sã se agraveze. Problema care se pune este urmãtoarea: unde merg acele date? Noi nu vrem ca datele pacientilor sã ajungã la oricine. Aceste lucruri tin de confidentialitatea datelor, de aprobarea pacientilor. Aici vorbim de chestiuni foarte sensibile”, a mai povestit prof. univ. Adrian Iftene, decanul Facultãtii de Informaticã din Iasi.