Republica Moldova marchează miercuri 22 de ani de când limba română a fost oficializată şi s-a revenit la grafia latină. Chiar şi acum, limba română are un rol de ‘cenuşăreasă’ la ea acasă, susţin unii oameni de cultură de peste Prut.
Limba română a dobândit statutul de limbă oficială în Republica Moldova la 31 august 1989, pe fundalul ‘perestroikăi’ din fosta URSS. În timpul perioadei sovietice, populaţiei i s-a impus să vorbească în ‘limba moldovenească’ şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.
Ulterior însă, Mişcarea de Eliberare Naţională a scăzut în intensitate, promotorii limbii române s-au divizat în diferite partide şi grupuri de interese, iar Constituţia din 1994 a statuat drept limbă de stat ‘limba moldovenească’, îndeosebi pe fundalul conflictului transnistrean, cauzat – potrivit unor lideri de la Chişinău, dar şi de la Tiraspol şi Moscova – inclusiv de relaţiile prea strânse dintre Republica Moldova şi România şi posibila unire a celor două state, lucru cerut cu insistenţă în acea perioadă de unii politicieni şi de o parte a populaţiei de pe ambele maluri ale Prutului.
Şi sărbătoarea ‘Limba noastră cea română’ şi-a pierdut din importanţa pe care o avea la începutul anilor ’90, când era considerată la fel de importantă ca Ziua Independenţei. În 2004, după venirea Partidului Comuniştilor la putere, cele două sărbători au fost comasate, instituindu-se ‘Ziua Republicii’, iar titulatura sărbătorii ‘Limba noastră cea română’ a fost evitat, utilizându-se doar termenul ‘Limba noastră’. Evenimentul a început să capete din nou amploare după schimbarea guvernării în urma alegerilor din 2009.
În acelaşi timp, rolul limbii ruse este încă destul de mare în Republica Moldova, aceasta fiind limba de comunicare între diferite grupuri etnice, iar în cele mai dese cazuri, moldovenii/românii vorbesc în limba rusă cu reprezentanţii altor naţionalităţi, lucru des întâlnit în special în oraşele mari, inclusiv Chişinău. Unii politicieni şi o parte a societăţii continuă să ceară introducerea limbii ruse ca a doua limbă de stat, iar potrivit unor sondaje, acest lucru ar fi acceptat de peste 50% din populaţie, deşi, potrivit datelor recensământului populaţiei din 2004, în limba rusă vorbeşte de obicei un procent de doar 16% din populaţia Republicii Moldova, în timp ce în română/moldovenească – peste 75%. Mulţi oficiali de rang înalt dinb Republica Moldlova, inclusiv deputaţi şi membri ai guvernului nu cunosc, sau cel puţin refuză să vorbească în limba română.
AGERPRES.ro
