Uniunea Social Liberală nu susţine demararea exploatării aurului la Roşia Montană fără îndeplinirea anumitor condiţii şi consideră necesară o dezbatere în Parlament asupra proiectului, se menţionează în viziunea Uniunii privind Mediul, proiect care va fi lansat joi de către liderii USL şi obţinut de AGERPRES.
USL consideră că, înainte de începerea exploatării aurului şi argintului de la Roşia Montană, este obligatorie desecretizarea contractului cu statului român, precum şi realizarea unei evaluări independente cu privire la beneficiile şi costurile implicate pentru statul român, în ce priveşte crearea locurilor de muncă, rolul şi poziţia părţii române.
Totodată, Opoziţia mai susţine, în cazul Roşia Montană, realizarea unei analize independente cu privire la interesele reale ale persoanelor şi companiilor care vor să investească, considerarea în luarea deciziilor a rezoluţiei Parlamentului European cu privire la interzicerea exploatărilor cu cianuri pe teritoriul UE.
Opoziţia mai atrage atenţia asupra necesităţii respectării dreptului de proprietate, prin susţinerea de către USL a amendamentelor la proiectul ‘legii minelor’ în aşa fel încât acestea să nu se aplice în cazul exploatării de la Roşia Montană.
„USL sprijină demersurile societăţii civile privind consultarea populaţiei asupra proiectului, în ansamblu sau prin referendum conform articolului 74 din Constituţie. Doar prin transparenţă deplină, dialog deschis şi democratic şi respectarea legilor interne şi internaţionale putem oferi românilor, inclusiv celor din zona Roşia Montană, o soluţie corectă, durabilă şi favorabilă interesului naţional”, se mai arată în viziunea USL pentru Mediu.
Uniunea consideră că protecţia mediului trebuie să fie o prioritate pentru orice guvern al României.
În acest sens, partidele Opoziţiei consideră că mediul reprezintă un „bazin de resurse şi abia apoi un depozit al deşeurilor activităţii umane” şi califică drept falsă impresia potrivit căreia „grija faţă de spaţiul natural care ne înconjoară este un apanaj al societăţilor bogate”.
USL susţine că actuala putere „este mult prea prinsă în calcule contabiliceşti şi indicatori macroeconomici” pentru a putea cunoaşte realele probleme ale societăţii şi mai ales a identifica soluţii sustenabile.
Potrivit acestora, chiar şi acele politici declarate a fi de mediu, precum ‘taxa de primă înmatriculare sau programul de reabilitare termică a locuinţelor „au de fapt un scop de natură economico-financiară – să aducă mai mulţi bani la buget şi să susţină sectorul construcţiilor”.
Uniunea subliniază faptul că „Economia Verde”, un concept aplicat în Uniunea Europeană, poate genera locuri de muncă şi poate reduce cheltuielile publice.
USL consideră că investiţiile în protecţia mediului sunt investiţii pentru modernizarea societăţii, care vor conduce la transformarea economiei româneşti într-o economie bazată pe utilizarea eficientă a resurselor, competitivă, menită să genereaze locuri de muncă decente.
Totodată, Uniunea atrage atenţia că România dispune de fonduri europene pentru investiţii în vederea protecţiei mediului, însă nu reuşeşte să le atragă.
O altă problemă fundamentală adusă în discuţie de USL prin „Viziunea pe Mediu” o reprezintă faptul că doar unul din doi români are în prezent acces la apă potabilă şi mai puţin de jumătate din populaţie (43,7%) este conectată la sistemul de canalizare (prin comparaţie cu media UE care este de 70%) şi că din cauza calităţii necorespunzătoare a aerului, rata îmbolnăvirilor respiratorii este cu 1,5 mai mare decât media UE.
USL atenţionează, de asemenea, că una dintre cele mai grave situaţii se înregistrează în domeniul valorificării unităţilor aferente cantităţii atribuite de emisii de Gaze cu Efect de Seră (GES) de care România dispune în surplus, amintind de faptul că această sursă de resurse financiare pentru programe de mediu „este complet ratată prin decizia recentă la nivelul ONU de suspendare a României de la tranzacţionarea surplusului de certificate de emisii de GES pe piaţa internaţională”.
Partidele din opoziţie sunt de părere că obiectivul major în domeniul protecţiei mediului şi dezvoltării durabile pentru perioada următoare îl constituie transformarea economiei naţionale într-o economie verde, cu emisii de carbon reduse, eco eficientă, care să contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi să asigure dezvoltarea unui model de societate eco-solidară.
La capitolul întărirea capacităţii instituţionale, USL a subliniat faptul că Ministerul Mediului trebuie să se poziţioneze ca generator şi integrator al politicilor sectoriale şi strategiilor de mediu la nivel naţional şi să-şi îmbunătăţească calitatea serviciilor publice, în scopul satisfacerii cerinţelor cetăţenilor.
Astfel, USL îşi propune ca măsuri instituţionale unificarea Gărzii de Mediu cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, descentralizarea unor atribuţii de reglementare şi control de la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului şi Garda de Mediu la autorităţile locale, revizuirea politicilor de resurse umane prin redimensionarea personalului de specialitate pe domenii, reanalizarea programului de instruire a personalului, elaborarea de standarde ocupaţionale şi evaluarea competenţelor personalului care lucrează în domeniu.
De asemenea, Uniunea îşi propune o revizuire a organigramei prin stabilirea clară de responsabilităţi la toate nivelurile, clarificarea legislaţiei şi simplificarea normelor şi procedurilor de aplicare şi coordonarea cu celelalte autorităţi cu rol de autorizare, reducerea timpului de obţinere a autorizaţiilor în investiţiile verzi, dar şi eficientizarea circulaţiei informaţiei şi scurtarea termenelor de avizare şi autorizare prin unificarea şi interconectarea sistemului de gestiune informatică.
USL a mai amintit în Viziunea pe Mediu şi de necesitatea introducerii publicării on-line a planurilor care să fie accesibile tuturor părţilor interesate, dar şi de deschiderea unei Linii Verzi care să permită contactul permanent cu societatea civilă cu organizaţiile neguvernamentale, patronatele şi sindicatele.
O altă măsură prezentă în programul Uniunii o reprezintă şi preluarea de către poliţia locală a unor atribuţii ale gărzii de mediu.
USL susţine necesitatea unei impozitări diferenţiate corespunzătoare consumului individual, prin stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului, dar şi un TVA eco-modular pentru încurajarea comportamentului ecologic, adică un TVA mai mic pentru produsele nepoluante şi mai mare pe produsele poluante.
Ca măsuri de sprijinire a politicilor de mediu USL mai susţine necesitatea favorizării investiţiilor în tehnologii noi şi ‘verzi’, facilităţi fiscale operatorilor din turism care obţin eticheta ecologică, dezvoltarea de capacităţi de producţie pentru energie din surse regenerabile, dar şi modificarea legilor Achiziţiilor Publice.
USL îşi doreşte o strategie unitară pentru taxarea în domeniul mediului conform principiilor poluatorul plăteşte. În acest sens, Opoziţia propune stabilirea categoriei de taxe referitoare la poluare, o impozitare diferenţiată corespunzătoare consumului individual, stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului, introducerea treptată în bilanţul firmelor a capitolelor corespunzătoare eficienţei utilizării resurselor, dar şi introducerea şi monitorizarea colectării unui depozit financiar constituit pentru refacerea mediului la momentul închiderii unei activităţi.
Ca măsuri „pro-mediu”, USL aminteşte în domeniul aprovizionării cu energie de energiile regenerabile, de necesitarea introducerii în transportul în comun a unui număr mai mare de vehicule cu consum redus de combustibil, de vehiculele hrebid electrice, de transportul nemotorizat, de o eficientizare în utilizarea materiilor prime, de utilizarea mai frecventă a panourilor solare şi clădirilor verzi, de promovarea produselor ecologice/ eco-etichetare, dar şi de proiecte şi programe de împădurire şi reîmpădurire.
USL a propus în programul său pe Mediu şi măsuri care să ducă la o renaturare a Deltei şi a Luncii Dunării precum conservarea patrimoniului natural, păstrarea tradiţiilor locale şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, renaturarea suprafeţelor scoase din circuitul natural al Deltei şi Luncii Dunării, reducerea braconajului, ecologizarea Deltei, dezvoltarea infrastructurii suport şi promovarea turismului.
Opoziţia subliniază necesitatea unei Legi a zonei metropolitane, care să permită dezvoltarea oraşelor în periurban, şi a unei dezvoltări în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe formate din spaţii împădurite şi luciu de apă.
USL pune un accent important pe necesitatea unei alimentaţii sănătoase prin susţinerea unei agriculturi ecologice şi a produselor verzi, dar şi prin unificarea şi clarificarea cadrului legal naţional privind organismele modificate genetic.
AGERPRES.ro
