SÂRGUINTÃ…Biserica “Sfintii Împãrati Constantin si Elena”, monument istoric protejat prin lege, renãscut din propria cenusã ca o adevãratã pasãre Phoenix, în anul 2016. Totul a fost posibil cu ajutorul lui Andrei Chiliman, fost liberal de frunte, si al sotiei sale, Alexandra Chiliman, nepoata boierului care a ctitorit frumoasa bisericã. Aceasta a asigurat, prin firma sa de arhitecturã, proiectul de refacere al frumoasei biserici, denumitã „Coltul de Rai Vienez”, datoritã catapetesmei comandatã de ctitorul ei, tocmai la Viena, în 1890. Hramul principal al bisericii este, evident, „Sfintii Împãrati Constantin si Elena”, din 21 mai.
Biserica „Sfintii Împãrati Constantin si Elena” este una dintre cele mai vechi si mai frumoase biserici din judet, cu o vechime de peste 100 de ani, declaratã monument istoric. Biserica „Sf. împãrati Constantin si Elena” din satul Mãlãiesti, comuna Vutcani, a renãscut dintre ruine. Grav afectatã de cutremure, biserica a fost închisã în anii ’90, iar din 2006 a fost inclusã în programul national de restaurare. Biserica „Sfintii Împãrati Constantin si Elena” face parte din patrimoniul national, fiind monument istoric din clasa valoricã A. Lucrãrile de restaurare, derulate prin Ministerul Culturii, au început în 2006 si s-au terminat în 2016. Pe 15 mai 2016 la Mãlãiesti a fost sãrbãtoare mare, biserica proaspãt receptionatã a fost resfintitã.
Istoricul Bisericii din Mãlãiesti
Biserica „Sfintii Împãrati Constantin si Elena” din Mãlãiesti, împreunã cu conacul din apropiere, azi spital pentru persoane cu probleme neuropsihice, prin donatie testamentarã, fac parte din ansamblul curtii boieresti Constantin N. Corbu. Acesta, înaintea rãzboiului de la 1877, s-a cãsãtorit cu o boieroaicã din familia Botez, Aglaie, rudã cu Veniamin Costache. Mosia boierilor Botez se întindea de la Oltenesti – Târzii si ajungea pânã la Murgeni, cu mii de hectare de teren arabil. Se spune cã boierul Constantin Corbu ar fi pãcãtuit cu sora sotiei sale si ar fi recunoscut totul la taina spovedaniei, drept pentru care preotul i-a impus canon, sã construiascã trei biserici. Asa au apãrut, pe rând, bisericile de la Mãlãiesti si Copãceana, urmând sã mai facã una si la Giurcani, pe care nu a mai apucat s-o ducã la bun sfârsit. Catapeteasma bisericii de la Mãlãiesti este sculptatã la Viena, iar pictura este renascentistã. “Constructia bisericii a durat patru ani, fiind sfintitã în anul 1894”, spunea parohul Constantin Cristea. Originar din satul Focsasca, tinutul Vasluiului, de profesie avocat, mare proprietar si filantrop, decorat pentru merite deosebite cu ordinul „Coroana României”, clasa „Comandor”, Constantin Corbu a înzestrat biserica cu 50 fãlci de pãmânt din mosia sa, Mãlãiestii, din care 40 fãlci pentru întretinerea bisericii si 10 fãlci pentru plata clerului deservent (un preot, doi cântãreti si un ecleziarh). Veniturile suplimentare realizate din arendarea celor 40 de fãlci de pãmânt erau “destinate reparatiilor capitale prin licitatie” a bisericii „spre a nu deveni niciodatã în ruinã sau a i se schimba destinatiunea”.
Monumnet istoric reparat în zece ani! 
Lãcasul de la Mãlãiesti este declarat monument istoric si în 1990 a fost închis, fiind devastat de cutremurele care au avut loc în 1977 si 1986. Fiind inclusã într-un plan de restaurare, deoarece este consideratã una dintre cele mai frumoase biserici neogotice din România, Ministerul Culturii a decis restaurarea ei în anul 2006. Lucrãrile ar fi trebuit sã se finalizeze în 2008, dar lipsa finantãrii a fãcut ca acestea sã dureze pânã în 2016. Lucrãrile de consolidare, restaurare si amenajare au fost asigurate de o societate de profil din Suceava, iar proiectul tehnic dupã care s-a lucrat a fost fãcut de arhitectul Alexandra Chiliman Juvara, sotia fostului primar al Sectorului 1 Bucuresti, Andrei Chiliman. Asa cum am mentionat, Alexandra Chiliman Juvara este nepoata boierului Constantin Corbu. La subsolul bisericii din Mãlãiesti, este necropola ctitorului Constantin N. Corbu (1833-1895), care a fost si ea restauratã si consolidatã. Acolo se aflã criptele pentru întreaga familie a ctitorului, dar numai acesta este îngropat acolo, exact sub cea mai frumoasã bisericã pe care a ctitorit-o. Arheologul Corina Ursache descrie constructia lãcasului de cult din Mãlãiesti, una dintre putinele biserici de influentã neogoticã din zonã: „Este o bisericã de plan triconc, cu abside rectangulare, proscomidiar si diaconicon în rezalit, intrare vest. Se remarcã silueta turnului clopotnitã de pe pronaos si a turnuletelor de pe contur. Sistemul de boltire, sustinut de arcuri dublou, este realizat din bolti în cruce pe pridvor si pronaos, douã bolti semicilindrice pe naos, perpendiculare pe axul bisericii si semicalote pe altar si absidele laterale. Plastica arhitecturalã este de influentã neogoticã: deschideri cu arcuri în ogivã, turnulete, frize decorative cu deschideri ogivale, fleuroane, ferestre circulare, gen rozasã. Turnul clopotnitã, de formã octogonalã, cu patru niveluri, sustinut de un tambur cu aceeasi sectiune, este decorat cu motive geometrice (romburi)”. În interior, biserica pãstreazã tablourile votive ale ctitorilor, alãturi de un bogat inventar de cult, de epocã. La subsol este necropola ctitorului (1833-1895). Colectia de carte veche si tablourile regelui Carol I si al reginei Elisabeta, ulei pe pânzã, lãsate testamentar, se aflã la Muzeul Judetean „Stefan cel Mare” din Vaslui.
