Presa din Vaslui e nemernicã, e urâtã, e afiliatã politic. E locul unde tot ce este infect, este descris în detaliu. Este interesatã sã relateze violuri, crime, accidente, sinucideri si cancanuri. Adicã tot ce face trafic pe site. Lucrurile bune, frumoase si pozitive nu intrã în vizorul presei. Asta cred, nu numai o parte dintre vasluieni, ci si reprezentanti ai unor institutii locale, fie cã o recunosc oficial, fie cã se ascund în spatele diplomatiei caracteristice unei functii publice.
Deunãzi am auzit-o pe Silviana Bahrim, primar al comunei Vutcani, spunând „m-am convins cã este si multã prostie. Pe unii ziaristi din Vaslui îi intereseazã ce a mâncat episcopul la sfintirea Bisericii din Mãlãiesti, nu care este istoria acestei curti boieresti”. Declaratia asta mi-a adus aminte de una dintre concluziile unei sedinte din cadrul Colegiului Prefectural de luna trecutã: „avem copii exceptionali despre care vorbim prea putin” – prefectul Vasluiului si seful Jandarmeriei Vaslui.
Doamnelor, domnilor, dati-mi voie sã fiu directã: dumneavoastrã cititi ziarele sau doar le rãsfoiti? Iar dacã le cititi, retineti si ceva bun, pozitiv si frumos? Mai stiti cum îi cheamã pe cei doi tineri din Negresti, care au reprezentat România la Olimpiada Internationalã de Informaticã? Mai stiti cum îl cheamã pe vasluianul care a reusit sã publice în Canada o carte despre cum a reusit sã emigreze clandestin? Dar pe vasluianul care reconstruieste singur Mãnãstirea Corlãtesti? Câte texte despre olimpicii vasluieni nu s-au scris? Câte texte despre proiectele educationale din Vaslui nu s-au scris? Câte articole despre cazuri sociale nu au fost? Nu numai în Vremea nouã, ci si în Obiectiv, Adevãrul, Monitorul de Vaslui, Est news si mai nou, Ziarul de Vaslui.
Doamnelor, domnilor, haideti sã nu fim ipocriti. A spune cã presa din Vaslui nu promoveazã lucrurile exceptionale care se petrec la noi în judet este ca si cum eu as spune cã primarii din Vaslui îsi vãd doar propriiile interese. Dar eu nu spun asta, pentru cã eu nu generalizez. Stiu cã existã si primari onesti, dar si primari corupti. Doamna primar Silviana Bahrim, fãrã prostie, inteligenta n-ar exista. Iar dacã un ziarist v-a întrebat ce a mâncat episcopul, credeti-mã cã n-a fãcut altceva în plus fatã de ceea ce fac ziaristii de la Bild sau Daily Mail. Cârcotasii vor zice „hai cã acum vã comparati si cu marile ziare din strãinãtate”…
La bazã, presa are acelasi fundament, diferã doar formele pe care aleg sã le ia atunci când se ridicã. Si nu e doar despre lucruri frumoase. E despre tot. Pentru cã nu e altceva decât o piatã mare, care încearcã sã acopere nevoile clientilor ei. Nevoia de informatie, de culturã, de divertisment. Se citeste selectiv. Nu mãnânci spanac, dacã nu-ti place. Nu citesti „senzationalisme”, dacã nu-ti plac. Când te duci la supermarket sã-ti iei mâncare, nu cred cã vrei sã gãsesti doar dulciuri. Vrei si carne, vrei si legume, vrei si fructe, vrei si hârtie igienicã. Asa-i si cu presa. Oferã publicului de toate. Dacã mâine oamenii vor dori sã afle ce e nimicul, presa se va da de câteva ori peste cap si va încerca sã producã texte despre nimic. E un exemplu banal. Dar presa nu va astepta sã moarã, vor apãrea noi si noi forme ale presei traditionale. Pentru cã ea poate sã fie în acelasi timp si urâtã, dar si frumoasã, si meschinã, dar si nobilã, si folositoare si nefolositoare.
