Mii de familii din judetul Vaslui sunt la mila Guvernului:
DECIZII… La Bucuresti s-au discutat propunerile primite în dezbaterea publicã privind Strategia Nationalã a Locuirii (SNL) 2016-2030, un proiect prin care Ministerul Dezvoltãrii Regionale vrea sã intervinã pentru a asigura accesul la conditii de locuire adecvate pentru zeci de mii de familii din toatã tara. Este vorba de o strategie nationalã si un pachet de programe si proiecte orientate spre rezolvarea problemelor locative. Discutiile de acum sunã bine, însã mii de familii din judetul Vaslui sunt disperate si nu mai au timp sã astepte pomana Guvernului. Multi tineri au depus cereri pentru o locuintã, la primãrii, însã li se spune cã nu este nicio perspectivã, asa cã pleacã la muncã în strãinãtate. Unii strâng bani si se întorc acasã, unde cumpãrã apartamente sau case la preturi uriase pentru sãrãcia Vasluiului, altii rãmân în UE. Numai în Bârlad si Vaslui sunt înregistrate, oficial, în jur de 1.500 de cereri din partea familiilor tinere, cu copii, pentru o locuintã prin ANL, însã statul nu mai dã de ani de zile bani pentru astfel de proiecte.
„În 26 de ani, România nu a avut o politicã coerentã în domeniul locuirii; fatã de politica socialã, în acest domeniu am rãmas cel mai în urmã. Deficientele în domeniul politicii de locuire se asociazã cu sãrãcia, cu nivelul de trai scãzut. Am dorit sã facem aceastã discutie publicã pentru cã am primit foarte multe mesaje în ultimul an: dintre toate strategiile la care am lucrat, cel mai mare interes pentru public l-a trezit SNL. În acelasi timp, pentru Strategia Locuirii am primit cele mai interesante propuneri, solutii care au fost aplicate în alte pãrti”, spune viceprim-ministrul Vasile Dâncu, cel care coordoneazã proiectul SNL. Judetul Vaslui se confruntã cu mari probleme în domeniul locuirii, iar autoritãtile locale sunt neputincioase. Fondul imobiliar se deterioreazã rapid, multe familii neavând veniturile necesare pentru întretinere si reparatii, în special la blocurile construite în anii ’50-’60, locuintele publice reprezintã sub 2% din fondul imobiliar, fiind insuficiente, în timp ce piata chiriilor este, în mare parte, neoficialã si nereglementatã. S-a ajuns, în Vaslui, ca pretul de închiriere a unei garsoniere sã înceapã de la 100-150 de euro pe lunã, la fel ca în Iasi sau Bucuresti, în conditiile în care acest oras nu oferã sursele de venituri ca în marile orase. La nivel national s-a constatat cã numãrul locuintelor depãseste numãrul familiilor – aproximativ 8 milioane de locuinte la 7,2 milioane de familii, procentul locuintelor vacante fiind de 16%, printre cele mai ridicate din lume. Vorbind de judetul Vaslui, putem spune cã în principalele orase mai bine de 10% dintre apartamente sunt libere, pentru cã multi vasluieni au plecat la muncã în strãinãtate si au închis locuintele, pe perioade lungi de timp. „În România, locuirea e precarã – si e un tip de precaritate foarte periculos – desi, paradoxal, peste 70% dintre oameni sunt multumiti de propria locuintã, conditiile oferite de acestea sunt sub standarde, iar acest lucru depinde de conditiile pe care le oferã societatea”, spun oficialii. În multe zone din tarã, s-au dezvoltat cartiere de case, fãrã nicio idee unitarã. Pentru a reduce extinderea necontrolatã a intravilanului, Guvernul vrea ca toate localitãtile cu peste 10.000 de locuitori sã aibã obligatia de a realiza Planuri Locale de Locuire (un instrument de observare, definire si programare a investitiilor si actiunilor în domeniul locuirii). O altã propunere este conditionarea eliberãrii autorizatiilor de construire de existenta infrastructurii edilitare, pentru a asigura dezvoltarea locuirii în zone viabilizate. În privinta locuintelor aflate în proprietatea statului, documentul propune instituirea unei singure categorii de locuinte publice, concomitent cu reducerea suprafetelor minimale pentru constructia de locuinte publice (si implicit reducerea costului de constructie si întretinere), clauze de achizitii pentru clãdirile vacante si neutilizate, inclusiv cele istorice, concentrarea pe construirea locuintelor pentru închiriere (locuinte ANL), continuarea programelor de finantare pentru construirea locuintelor publice, informarea si încurajarea autoritãtilor publice locale sã acceseze aceste fonduri, transparentizarea procesului de repartitie a locuintelor, la nivelul primãriilor.
Care este situatia în judetul Vaslui, la aceastã datã
În varã, primãria Vaslui va construi un bloc de locuinte sociale pentru familiile din oras, atât din bani europeni, cât si de la bugetul local. În total, la nivelul municipiului resedintã ar fi nevoie de peste 500 de apartamente sociale, însã numãrul cererilor trece de 700, la primãrie. Asta, în conditiile în care Banca Mondialã vine cu propunerea de desfiintare a institutiei ANL, dezvoltarea imobiliarã urmând sã cadã exclusiv în sarcina investitorilor privati. La Bârlad, aceeasi stiuatie ca la Vaslui. Peste 800 de familii stau la coadã pe listele primãriei, pentru a obtine minim o garsonierã. O situatie alarmantã, numãrul cererilor s-a dublat fatã de acum 10-12 ani, iar statistica riscã sã devinã alarmantã. Jumãtate din totalul cererilor înregistrate este pentru locuinte ANL, restul fiind cereri pentru locuinte sociale. La nivelul municipiului Husi, pentru tinerii pânã în 35 de ani, s-au construit câteva sute de locuinte ANL, respectiv 94 în zona Bulevardului 1 Mai si 226 pe strada Husi-Stãnilesti. Garsonierele si apartamentele au fost date în folosintã beneficiarilor în 2005, cu 11 ani în urmã. În 2008, dupã un demers al Primãriei Husi, ANL Bucuresti a aprobat construirea altor 60 de apartamente. Bucuria husenilor însã a durat putin, pentru cã, îndatã dupã ce a fost desemnatã firma care sã construiascã blocurile, terenul fiind fixat în zona strãzii Husi-Iasi (aproape de calea feratã), de la ANL Bucuresti a venit vestea cã nu mai sunt fonduri! A existat chiar si intentia unui proces pe care husenii sã îl intenteze celor de la ANL, însã totul a fost în zadar. Pânã acum, proiectul a rãmas în fazã incipientã.
