PREMIU… Alexandru Bucur are 18 ani, este din Murgeni, si de curând a câstigat Trofeul de Excelentã al Concursului “Învingãtor prin artã”, organizat de Ministerul Educatiei Nationale din România si Ministerul Educatiei, Culturii si Cercetãrii al Republicii Moldova. Tânãrul este elev al Liceului “Ghenutã Coman”, si a participat la aceastã competitie cu douã poezii: “Mic orfan” si “Moarte bunã”. “Când am auzit cã am câstigat, nu-mi venea sã cred. Câteva secunde cred cã am fost în stare de soc. Eu am mai participat si la celelalte editii, însã nu am reusit sã iau decât mentiuni si locul 3. Sunt foarte fericit, mã simt mândru pentru cã, dupã atâtia ani de muncã, în sfârsit, apar si rezultatele”, a povestit Alexandru.
Tânãrul a început sã scrie poezii în urmã cu trei ani de zile, fiind inspirat de starea sa emotionalã. “Încerc sã scriu o poezie în care sã descriu într-un mod ciudat, dar totusi fascinant, un obiect sau o persoanã. Nu mã stresez foarte tare cu rimele si încerc sã fac o poezie care sã prezinte si sã redea starea mea emotionalã, o poezie prin care îmi exprim propriile trãiri si pãreri. Dar uneori mã mai inspir si din temele bacoviene”, a povestit Alexandru. Tânãrul este si voluntar la Spitalul de Psihiatrie Murgeni, unde alãturi de asistentul social Sergiu Stratulat ajutã la organizarea a diverse activitãti pentru bolnavi, initiind campanii umanitare. Luna trecutã, spre exemplu, a organizat a doua editie a evenimentului “Magia Crãciunului”, campanie prin care a reusit sã ajute copii proveniti din familii defavorizate. “Asistenta socialã este, de fapt, una dintre optiunile mele în ceea ce priveste profesia pe care as putea sã o urmez dupã terminarea liceului. Visul meu este sã construiesc un centru social pentru oamenii nevoiasi. O altã variantã ar fi sã dau la Asistentã Medicalã, însã mã voi decide dupã ce voi da Bacalaureatul”, a mai spus tânãrul.
Redãm în rândurile urmãtoare versurile uneia dintre poeziile cu care Alexandru a participat la Concursul “Învingãtor prin artã” – “Mic orfan”:
“Ai lãsat Doamne pe lume
Copii mici nelegãnati
Farã sã aibã vreun nume
De mamã nu-s mângâiati
În centre fãcute-anume
Amãrîti si singurei
Nimeni nu le poate spune
Ce se-ntâmplã azi cu ei
Mama care i-a dat viata
Si la san l-a alãptat
S-a-ndurat sã-l lase – odatã
Pe stradã abandonat
A crescut, asa cum poate
Altii nu ar fi gândit
Iar în sufletul lui mare
Simte cã e fericit
L-a avut pe Dumnezeu
Sã-i vegheze mereu somnul
Ura el nu o cunoaste
Cãci iubeste prea mult omul
Iubeste viata în sine
Cu ce-i dãruieste ea
Si cu bune, si cu rele
Dumnezeu l-o ajuta
Iar seara pânã adoarme
Spune-n gând o rugãciune
Doamne sã-i dai sãnatate
Mamei care mi-a dat zile”.
