IN MEMORIAM…Peste comuna Fãlciu, din apropierea Prutului, se va lãsa linistea, sâmbãtã. Dupã patru ani de eforturi, primarul comunei, Neculai Moraru, va putea inaugura, în sfârsit, un monument dedicat memoriei celor 10.000 de soldati, morti si dispãruti, care si-au dat viata pe Prut, în zilele înrosite de sânge ale lunii iunie 1941. „Este un monument care ne face sã întelegem jertfa de sânge a celor care, în urmã cu 77 de ani, au murit pe aceste maluri ale Prutului, pentru România Mare, pentru România puternicã”, spune primarul Moraru. La sfintirea monumentului vor participa oaspeti de pe cele douã maluri ale Prutului, urmând a fi lansatã si o carte dedicatã acestui moment.
Comuna Fãlciu îsi propune ca, în Anul Centenarului, sã omagieze eroii care si-au jertfit viata pe câmpul de luptã pentru reîntregirea României. Pe teritoriul comunei, dupã cum se stie, a avut loc la începutul celui de-al Doilea Rãzboi Mondial, între 22 iunie si 16 iulie 1941, una dintre cele mai sângeroase bãtãlii date de români pentru reîntregirea tãrii, bãtãlie cunoscutã sub numele de Bãtãlia de la Tiganca. În aceastã luptã, peste 10.000 de soldati români au murit sau au fost dati dispãruti. Dincolo de Prut în Republica Moldova, existã Cimitirul Românesc de Onoare de la Tiganca, initiat de preotii ortodocsi de acolo, în care odihnesc osemintele a 1.020 de ostasi români, însã pe partea românã nimic nu aminteste de luptele si jertfele din acele zile de rãzboi.
„În memoria acestor eroi, Primãria comunei Fãlciu a construit din fonduri proprii un monument pe care dorim sã îl sfintim la data de 23 iunie 2018, cu binecuvântarea Preasfintitului Pãrinte Ignatie, Episcop al Husilor. Dupã ceremonia de sfintire, va avea loc un simpozion dedicat Bãtãliei de la Tiganca, la care vor participa oameni de culturã, scriitori, veterani de rãzboi, invitati. Sperãm ca un numãr cât mai mare de patrioti sã ne onoreze cu prezenta la acest eveniment închinat celor care prin sacrificiul suprem au fãcut posibilã, fie si vremelnic, alipirea Basarabiei si Nordul Bucovinei la patria mamã”, a spus primarul Moraru.
O bãtãlie care a fãcut din Prut un „râu însângerat”
La data de 22 de iunie 1941, România a intrat în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial împotriva Uniunii Sovietice, acest act reprezentând un rãspuns la rãpirea de cãtre sovietici a Basarabiei, Nordului Bucovinei si a unei pãrti din tinutul Herta, la 28 iunie 1940. Generalul Ion Antonescu a ordonat armatei sã treacã Prutul si sã elibereze Basarabia si Bucovina de sub jugul bolsevic, explicând motivele si obiectivele urmãrite de aceastã interventie a României în rãzboi. „Ostasi, vã ordon treceti Prutul! Zdrobiti vrãjmasul din rãsãrit si miazãnoapte! Dezrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii vostri cotropiti! Reîmpliniti în trupul tãrii glia strãbunã a Basarabilor si codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre! V-o cere Neamul, Regele si Generalul vostru. Ostasi, izbânda va fi a noastrã. La luptã! Cu Dumnezeu înainte!”, le-a ordonat generalul Ion Antonescu soldatilor români. Regele Mihai I i-a trimis si el o telegramã lui Antonescu prin care îl încuraja sã recupereze Bucovina si Basarabia, urmând Armatei Române sãnãtate si putere în actiunea ei de a recupera teritoriile pierdute. Atacurile Armatei Române au început în dimineata zilei de 22 iunie 1941, când soldatii au fortat trecerea Prutului pe la Bogdãnesti, Fãlciu, Albita si Oancea. Românii doreau sã traverseze Prutul, sã ajungã la Chisinãu, iar de acolo la Nistru si la litoralul Mãrii Negre. „Acest sector era extrem de important ca urmare a pozitiei sale pe Prutul mijlociu, a existentei celor douã poduri, de sosea si cale feratã, la intersectia unor linii de comunicatie din Basarabia centralã si de sud-est. Configuratia terenului a creat probleme ofensivei: dincolo de Prut se întindea o luncã joasã, pe valea Tigheciului, urmatã de dealurile Toceni, Cania, Epureni, întreaga zonã dispunând de puternice linii întãrite. La acestea s-au adãugat ploile intense din acele zile, care au umflat pâraiele si au creat noi dificultãti înaintãrii trupelor române”, explicã profesorul Ion Agrigoroaiei, cel care va fi prezent la evenimentul de la Fãlciu. Între Armata Românã si cea sovieticã au avut loc lupte extrem de sângeroase la Tiganca, Stroienesti si Epureni, ambele pãrti suferind mari pierderi. „În cea mai grea zi din luptele de la Prut, în ziua de 12 iulie, când, timp de 16 ore neîntrerupt inamicul se arunca cu forte noi si masive în numeroase contraatacuri, cãutând sã sfarme capul de pod de la Fãlciu, în sectorul Diviziei si la legãtura acesteia cu stânga Diviziei 21 infanterie, regimentele 1/2 si 2/9 Vânãtori gardã opun o rezistentã înversunatã si fãrã rãgaz, resping numeroasele atacuri inamice, superioare mult în numãr si armament si azvârle în luptã pionierii, rezervele, grupurile de comandã si, luptând în repetate rânduri corp la corp, reusesc prin mentinerea pozitiei sã înscrie în istorie o paginã de adevãratã glorie”, a precizat generalul Nicolae Sova.
