spot_imgspot_img
16 C
Vaslui
08-mai-2024

539 de ani de la cea mai mare victorie a moldovenilor

- Advertisement -

EXEMPLU Aflându-ne într-o perioadã de restriste, în care „invadatorii” americani nãvãlesc ogoarele vasluiene ca sã monteze sondele de extragere a gazelor de sist, se cuvine ca astãzi, 10 ianuarie, sã readucem în memorie jertfa de sânge lãsatã de înaintasii nostri pe câmpul de bãtãlie de la Podul Înalt. Sacrificiile fãcute de ostasii moldoveni, în frunte cu marele voievod Stefan cel Mare, pentru a-si apãra tinuturile de primejdia otomanã, reprezintã o motivatie în plus pentru ca cetãtenii vasluieni sã nu cedeze în fata presiunilor guvernamentale si sã lupte pentru drepturile lor fundamentale. Aceastã paginã sublimã a trecutului românesc, scrisã pe meleagurile vasluiene, ar trebui sã fie un reper reprezentativ pentru actuala conducere însã, se pare, mirajul banilor a depãsit cu mult constiinta de neam.

În dimineata zilei de 10 ianuarie, în urmã cu 539 de ani, beglerbegul Rumeliei, Soliman Pasa, lipãia prin noroaie. Erau noroaiele Moldovei, despre care acum manualele scolare nu mai amintesc nimic, în schimb, alesii nostri amintesc în fiecare zi de comoara pe care stau vasluienii si de asa-zisele beneficii din urma exploatãrii gazelor de sist. În urma pasei se târâia imensa armatã otomanã sub povara iataganelor, veniti pe melagurile Moldovei sã stingã furia sultanului Mahomed aprinsã de refuzul lui Stefan cel Mare de a mai plãti tribut. „În zilele albe ale miezului iernii înaintau multimile negre, zecile de mii de dusmani, ieniceri, spahii si gloatã, ca lupii flãmânzi”, scria Nicolae Iorga. Este vorba despre temutele si greu încercatele trupe otomane cãlite în luptele cu durii albanezi ai lui Skanderbeg. Pe lângã acestea, se adaugã si un esantion de 12.000 de valahi din Tara Româneascã trimisi sã lupte împotriva vointei lor cu fratii moldoveni, din cauza domnitorului muntean, trãdãtorul Laiotã Basarab, care s-a lãsat ademenit de promisiunile turcilor. Se pare cã pe aceleasi coordonate se ghideazã si americanii de la Chevron, care prin mijloace bine cunoscute au determinat Guvernul sã actioneze împotriva cetãtenilor din Pungesti. Fãcând o corelatie cu trecutul, se pot observa numeroase similitudini, astfel devine usor de anticipat cine-s valahii si cine-i Laiotã Basarab al zilelor noastre. În calea urgiei musulmane, Stefan cel Mare pune în aplicare calitãtile de strateg, apelând la tactica pãmântului pârjolit, otrãvirea fântânilor si retragerea populatiei, pentru ca invadatorii sã simtã efectele descurajatoare ale setei, foamei si molimelor. În aburii cetosi ai luncii Bârladului, oastea moldoveneascã nimiceste faimoasa armatã otomanã rãmasã captivã în mlastina vâscoasã de la Podul Înalt. Pierderile au fost uriase. Nicãieri vreo armatã musulmanã nu mai fusese decimatã în asemenea hal. „Niciodatã o oaste turceascã n-a mai suferit o astfel de înfrângere”, bocea într-o cronicã mama sultanului Mahomed al II- lea Fatih. Prin iscusintã, sacrificiu, devotament si iubire pentru tara lor, înaintasii nostri au reusit sã-si apere meleagurile de nelegiuitori. Invazia Chevron este una de actualitate, cu care se confruntã cetãtenii din Pungesti, însã caracatita americanã intentioneazã sã-si întindã tentaculele asupra întregului judet. În aceste conditii, trecutul istoric poate reprezenta o veritabilã muzã.

„Manualele de istorie oferã foarte putine informatii despre domnii si faptele lor din Evul Mediu, de parcã autorii lor urmãresc uitarea trecutului”

Istoricul husean Costin Clit, un specialist al istoriografiei vasluiene, ne oferã detalii pretioase cu privire la bãtãlia de la Podul Înalt din 10 ianuarie 1475, rãsunetul acesteia asupra întregii Europe, precum si despre impactul pe care l-a avut Stefan cel Mare în traditia popularã. De asemenea, istoricul husean criticã autorii manualelor de istorie, care „au uitat” sã mai ofere informatii despre domnii si faptele lor din Evul Mediu, lucru ce duce la pierderea identitãtii nationale. „Memoria lui Stefan cel Mare este perpetuatã mai ales de traditiile populare, a cãror erou nelipsit a fost. Era omul lui Dumnezeu, care ctitorea biserici si mãnãstiri, Biserica Ortodoxã fiind foarte atasatã de faptele sale, ridicându-l în rândurile sfintilor români. Victoria obtinutã de Stefan cel Mare la Podul Înalt a avut un larg rãsunet în toatã Europa. Cronicarul polonez J. Dlugosz i-a fãcut lui Stefan cel Mare cu acest prilej un portret, rãmas celebru: << bãrbat demn de admirat întru nimic inferior ducilor eroici, pe care atât îi admirãm, care în vremea noastrã cel dintâi dintre principii lumii a repurtat asupra turcului o victorie atât de strãlucitã. Dupã judecata mea el este cel mai vrednic sã i se încredinteze sefia si conducerea întregii lumi si mai ales functia de sef suprem si comandant împotriva turcilor>>. Memoria colectivã din actualul judet Vaslui este marcatã de-a lungul timpului de victoria de la Podul Înalt si de personalitatea lui Stefan cel Mare. De numele sãu sunt legate diverse lãcase bisericesti si mãnãstiresti sau toponimia locurilor. Aducem si câteva exemple. Actuala mãnãstire Rafaila si-ar avea vechimea din timpul lui Stefan cel Mare, numele acesteia provenind de la cãlugãrul Rafail. Pe teritoriul comunei Pãdureni s-ar fi <<cârligat>> Stefan cel Mare cu o caleascã si asa a luat nastere satul Cârligati (vechea denumire a localitãtii Pãdureni). Drumul care leagã orasul Husi de Murgeni, prin Pãdureni, Hurdugi, Tupilati, este numit în documentele medievale drumul lui Stefan. În timp ce domnul Moldovei poposea la curtea domneascã de la Husi, curtenii sãi asigurau securitatea cãilor de acces în zonã. Asa ar fi luat nastere satul Curteni, din comuna Oltenesti. La Husi, de pe dealul Cotoiul, Stefan cel Mare ar fi tras cu arcul, iar pe locul unde a cãzut sãgeata a construit Sfântul Altar al bisericii cu hramul <<Sfintii Apostoli Petru si Pavel>>. Totusi, distanta între cele douã puncte geografice este cam mare! Toate meleagurile vasluiene ar fi fost vizitate de Stefan cel Mare, fapt care reflectã imaginea sa în mentalul colectiv de-a lungul vremurilor. Practic, a fost eroul nelipsit al traditiilor populare si povestirilor vasluiene, ce l-au pãstrat viu în amintire. Culegerea acestor legende, traditii si publicarea lor într-un volum ar fi beneficã cercetãrii istorice locale si chiar nationale, oferindu-se astfel o imagine de ansamblu a locului lui Stefan cel Mare în zona noastrã. Din pãcate, nici în plan turistic nu s-a realizat nimic, decât publicarea unor brosuri neintersante publicului si cu multe erori. Manualele românesti de istorie de pe care învatã astãzi elevii oferã foarte putine informatii despre domnii si faptele lor din Evul Mediu, de parcã autorii lor în mod voit urmãresc uitarea trecutului si pierderea identitãtii nationale românesti în contextul noului internationalism de dreapta a Uniunii Europene”, ne-a precizat istoricul Costin Clit.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.