Liderii din 25 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi România, reuniţi în cadrul Consiliului European de primăvară, vor semna vineri dimineaţă, la Bruxelles, Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare.
Documentul, a cărui formă finală a fost convenită la Consiliul European informal din 30 ianuarie, stabileşte ca limită a deficitului bugetar structural pragul de 0,5%. În cazul în care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din PIB şi nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice, acest deficit structural poate să ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar maxim ciclic plus cel structural se va încadra în limita de 3% din PIB.
Potrivit Tratatului, dacă se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională, la fel ca şi aşa-zisa ”regulă de aur”, privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum 0,1% din PIB-ul ţării respective.
Pe agenda celei de-a doua zile a Consiliului European mai figurează analizarea evoluţiilor din Siria şi din vecinătatea sudică a UE şi pregătirea poziţiei UE în perspectiva reuniunilor G8 (19-20 mai) şi G20 (18-19 iunie), precum şi a Conferinţei Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă ‘Rio+20’ (20-22 iunie).
În prima zi a reuniunii la nivel înalt a UE, liderii statelor membre au decis să acorde Serbiei statutul de candidat la aderarea la UE, după ce partea română a renunţat la obiecţiile sale. Anterior în cursul aceleiaşi zile, România şi Serbia au semnat un protocol privind statutul minorităţilor din cele două ţări. România solicitase în reuniunea de marţi a Consiliului Afaceri Generale (CAG) semnarea cât mai rapidă a unui astfel de document. România a mai cerut implicarea Comisiei Europene şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţi naţionale în monitorizarea eforturilor Belgradului pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele UE.
Liderii statelor membre UE au mai convenit, la finalul primei zile a Consiliului European de primăvară, să amâne până în luna septembrie o decizie privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen. Singura ţară care se opune aderării celor două ţări la spaţiul european de liberă circulaţie este Olanda, care şi-a reafirmat joi poziţia, prin vocea premierului Mark Rutte. Haga a anunţat deja în repetate rânduri că doreşte să aştepte concluziile raportului din vara acestui an, elaborat de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare (MCV) privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în cele două state.
Pentru extinderea spaţiului Schengen este nevoie de o decizie în unanimitate în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne, Parlamentul European având doar un rol consultativ în acest proces. Votul pozitiv al Parlamentului European a fost deja dat, în luna iunie a anului trecut.
AGERPRES.ro
