spot_imgspot_img
10.7 C
Vaslui
30-apr.-2024

Retete gustoase de la Mãnãstirea Voronet, oferite de o mãicutã originarã din Suletea

- Advertisement -
POSTUL SI SUFERINZII… Postul Mare poate fi înteles drept o perioadã de solicitudine asupra sãnãtãtii sufletesti si trupesti, precum si de îngrijire a celor aflati în suferintã!

DRUMUL SPRE LUMINÃ… „Postul este medicament si leac pentru trup, iar rugãciunea este hranã pentru suflet”, spun adesea preotii ortodocsi, atunci când îi îndrumã pe credinciosi sã trãiascã autentic cea mai profundã si mai intensã etapã spiritualã, care poate duce orice credincios pe calea Învierii! Rugãciunea si milostenia sunt precum luminile aprinse pe acest drum al Mântuirii, iar postul traditional are si el un rost la fel de important. Curãtia sufletului trebuie fãcutã deopotrivã cu cea a trupului, atrag atentia duhovnicii. În acest an, crestinii ortodocsi vor sãrbãtori Sfintele Pastele pe 5 mai, iar din vremea postului au mai rãmas trei sãptãmâni. Pentru cei care se-nvoiesc si se abtin de la alimentele „de dulce”, vã oferim trei delicioase retete de post, care se gãtesc în bucãtãria cãlugãritelor de Mãnãstirea Voronet, scrise de maica Ioana, care este o suleteancã de toatã isprava.

În Teologia Ortodoxã, postul nu este înteles numai ca abstinentã alimentarã, ci ca practicã asceticã pentru îndepãrtarea de patimi. Potrivit teologilor, aspectele vindecãtoare ale postului sunt concentrate în jurul mai multor perspective. Postul presupune, în primul rând, întãrirea vietii spirituale si intensificarea rugãciunii. Aduce vindecare sufleteascã si introspectia, apropiindu-l pe om de Dumnezeu, facilitând lucrarea Harului. Comparativ cu celelalte posturi de peste an, Postul Pastelui poate fi considerat mai aspru, existând numai douã sãrbãtori cu dezlegare la peste, de Buna Vestire (25 martie, care a fost – n.r.) si în Duminica Intrãrii Domnului în Ierusalim (28 aprilie). Din punct de vedere biologic, schimbarea regimului alimentar poate contribui la eliminarea toxinelor din organism si la îmbunãtãtirea sãnãtãtii fizice.

În sâmbetele din Postul Mare se pomenesc cei dragi, trecuti la cele vesnice

În Biserica Ortodoxã, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii mortilor, în primele sase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Mosilor”, recomandându-se intensificarea rugãciunilor pentru cei trecuti la Domnul. Slujbele de pomenire poartã numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii. Conform programului liturgic, ultimele pomeniri din Postul Sfintelor Pasti se fac în Joia Pãtimirilor, atunci când se oficiazã Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. Crestinii ortodocsi trãiesc intens aceste momente si se pregãtesc pentru Învierea, cu rugãciune si post. Îsi curãtã trupul prin abtinerea de la alimentele de origine animalã si îsi curãtã sufletul prin fapte bune. În Postul Mare, credinciosii nu consumã carne si lactate, indicat fiind nici sã nu bea sau sã fumeze. În Vinerea Marea se tine post negru, nu se mãnâncã nimic, potrivit crestinortodox.ro. De asemenea, trebuie sã se evite orice gând necurat sau gest nepotrivit fatã de cei din jur. În Postul Mare este bine sã se facã si o slujbã de sfintire a locuintei, spun preotii. Enoriasii îsi cheamã duhovnicul acasã, unde se stropesc cu apã oamenii si întreaga gospodãrie. De asemenea, în postul Pastelui si în celelalte posturi mari din an nu se fac nunti. În Sãptãmâna Patimilor credinciosii merg la bisericã, unde se tin slujbe cunoscute sub denumirea de „denii”. Slujbele au loc în fiecare zi din Sãptãmâna Patimilor, începând cu Duminica Floriilor si pânã în Vinerea Mare, când se cântã Prohodul Domnului. Credinciosii care au tinut post se pot spovedi si împãrtãsi în Sãptãmâna Patimilor, în Joia si Vinerea Mare sau sâmbãtã, înainte de Învierea Domnului.

Cele mai bune trei retete de post, oferite de cãlugãrita Ioana de la Mânãstirea Voronet

Salatã de sfeclã rosie

RETETÃ CLASICÃ…Retetele acestor mâncãri deosebit de bune au fost oferite de una dintre cãlugãrite, care este din judetul Vaslui, având acum numele de Maica Irina. „La salata de sfeclã rosie se aleg douã sfecle potrivite ca mãrime, hrean ras (dupã gust), 1-2 lingurite untdelemn, o linguritã rasã de zahãr, sare, zeamã de lãmâie sau otet de mere dupã gust. Sfecla se spalã bine si se pune la fiert cu sare. Dupã ce a fiert, se curãtã de coajã si se dã pe rãzãtoarea mare. Se adaugã zeamã de lãmâie sau otet de mere, zahãr (sau un pic de miere de albine-n.r.), hrean dat pe rãzãtoarea micã, sare si untdelemn”, ne-a precizat Maica Irina. Sfecla rosie are proprietãti benefice asupra sãnãtãtii. Tine hipertensiunea sub control, curãtã sângele, ajutã la prevenirea aparitiei cancerului. De aceea, pe durata postului, consumul de sfeclã rosie, în combinatie cu alte fructe si legume, contribuie la mentinerea sãnãtãtii.

Bors de urzici

GUSTOS SI SÃNÃTOS…La borsul de urzici, Maica Irina foloseste urzici fragede, un litru de bors, ceapã, pãstârnac, rãdãcinã de pãtrunjel, morcovi în cantitãtile dorite, frunze de leustean tocate, o jumãtate de canã cu orez, patru linguri untdelemn, sare, piper dupã gust. „Urzicile se curãtã, se spalã în mai multe ape, se opãresc, se lasã la rãcit, dupã care se toacã mãrunt cu un cutit din lemn. Morcovul, ceapa, rãdãcinile de pãstârnac si de pãtrunjel se curãtã si se pun la fiert. Când sunt gata se strecoarã. Separat, într-o cratitã, se pune untdelemn la încins, se adaugã, dupã gust, ceapa tocatã mãrunt si urzicile. Zeama strecuratã de la zarzavat se pune din nou la fiert. Când a dat în clocot, se adaugã ceapa cãlitã, urzicile si orezul. Când s-a înmuiat orezul, se adaugã borsul, fiert separat, se potriveste gustul cu sare, piper si frunze de leustean. Zarzavatul fiert se poate adãuga si el, tãiat cubulete, sau poate fi servit separat, cu un sos”, a recomandat Maica Irina. Urzica este apreciatã datoritã proprietãtilor sale benefice în afectiunile renale, circulatorii, gastrice, he­patice si în obezitate, purificã sângele si regenereazã celulele.

Ghiveci cãlugãresc

RETETÃ…O mâncare simplã si extrem de gustoasã, recomandatã de Maica Ioana, este ghiveciul cãlugãresc. „Se folosesc trei cartofi de mãrime potrivitã, doi mor­covi, doi ardei grasi, un dovlecel, o jumãtate de conopidã, o jumãtate varzã, o mânã de fasole verde, o telinã, douã cepe, patru rosii potrivite, o linguritã de pastã de tomate sau douã linguri de bulion, o lingurã de pãtrunjel verde tocat, douã linguri de untdelemn si sare dupã gust. Legumele se spalã, se curãtã de coajã (cartofii, telina, morcovii, dovlecelul) si se taie în cuburi mici. Varza se taie fidelutã, conopida se rupe în buchetele, iar fasolea verde se taie în bucãti de 2-3 cm. Cepele se curãtã si se cãlesc într-o cratitã cu untdelemn încins, se adaugã legumele si ardeii tãiati bucãtele, se pune sare si se stinge cu apã si bulion sau pastã de tomate. Rosiile, tãiate cuburi, se pun deasupra, împreunã cu jumãtate din verdeata tocatã. Apoi vasul se pune la cuptor, la foc potrivit si se lasã o orã. Când este aproape gata, se presarã pãtrunjel verde si pastã de tomate”, a spus Maica Ioana.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.