Sindicatele şi o parte din patronate nu s-au înşeles, vineri, cu premierul Emil Boc privind păstrarea sau nu a contractelor colective de muncă la nivel naţional, astfel că săptămână viitoare decizia finală privind proiectul de modificare a Codului Muncii să fie luată de către Coaliţie, potrivit Mediafax.
Discuţia principală de vineri între premier şi partenerii sociali a fost pe zona de aplicabilitate, rolul şi existenţa contractelor colective de muncă la nivel de sector de activitate şi la nivel naţional interprofesional, a precizat preşedintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, la finalul discuţiilor.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii şi ministrul Muncii, Ioan Botiş sunt singurii care vor să nu existe nicio specificaţie în Codul Muncii, potrivit lui Hossu.
„Toţi ceilalţi parteneri sociali au spus că este nevoie clar de existenţa contractului colectiv unic la nivel naţional şi trebuie să existe contracte colective pe sectoare de activitate care să reglementeze piaţa muncii pentru a nu crea un dumping social pe mecanismul sau pe sistemul respectiv. Premierul şi-a notat toate propunerile se va întoarce la Coaliţie şi marţi sau miercuri ne va trimite textul final în urma acestor întâlniri”, a precizat liderul „Cartel Alfa”.
Patronatele au spus că, pentru o perioadă de timp, este necesar contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, pentru că nu sunt clar delimitate sectoarele de activitate, a spus preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci.
Botiş l-a contrazis vineri pe premier privind necesitatea constractelor colective, a precizat vicepreşedintele BNS, Ion Pisc. „În momentul în care s-au tras concluzii clare că este nevoie de contractul colectiv şi că în Codul Muncii trebuie să fie reguli majorate prin contractele, Botiş a spus că a înţeles că în Codul Muncii facem doar trimiterea spre contractul colectiv de muncă, adică legea specială, deci iată că părerea ministrului nu a coincis cu părerea premierului care, cel puţin, a avut tăria să spună că vor discuta în Coaliţie”, a subliniat Pisc.
Liderul BNS a spus că dacă nu va mai fi contract colectiv la nivel naţional, sindicaliştii vor recurge la acţiuni sindicale, deoarece regulile minimale ca timpul de lucru, condiţiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienţii de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea. „Dacă ramurile nu sunt definite, iar contractul de muncă la nivel de unitate ajunge la mâna angajatorului este posibil ca lucrătorii să fie plătiţi sub valoarea lor”, a spus Pisc.
Reprezentanţii sindicatelor şi ai unor patronate s-au întâlnit, vineri, la Guvern, pentru a treia oară, cu premierul, pentru a discuta în legătură cu modificările la Codul Muncii, cea mai importantă temă aflată în diversiune fiind păstrarea sau nu a contractelor colective de muncă la nivel naţional.
La ultima întâlnire pe tema modificărilor aduse Codului Muncii, premierul Emil Boc a susţinut desfiinţarea contractelor colective de muncă la nivel naţional. Liderul UGIR-1903, Cezar Corâci, a spus, în 2 februarie, că premierul nu susţine contractele colective la nivel naţional, dar că apreciază că ar trebui să existe cele la nivel de ramură.
Premierul Emil Boc a declarat la rândul său, într-o conferinţă de presă susţinută ulterior la Palatul Victoria, că au fost făcute „progrese substanţiale” în ultimele două întâlniri cu sindicatele, fiind acceptate un total de 27 propuneri ale acestora, dar că în discuţie mai sunt încă anumite teme, precum valabilitatea şi caracterul extins sau restrâns al contractelor colective de muncă.
El a arătat că asupra acestor teme nu există încă un consens nici în cadrul partenerilor sociali şi nici între Guvern şi partenerii sociali.
Printre cele propunerile acceptate este cea care vizează perioada de preaviz, care să fie 20 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi 30 de zile pentru cele de conducere, precum şi cea care se referă la perioada de stagiu pentru absolvenţi la angajare.
În discuţie rămăseseră trei principale probleme. Una dintre ele se referă la contractele pe perioadă determinată, partenerii sociali propunând ca acestea să fie „de regulă” de doi ani şi, în cazuri excepţionale, să poată fi extinse şi la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului. O altă propunere se referea la perioada de probă, sindicatele propunând ca aceasta nu depăşească 90 de zile, fie că este vorba de funcţie de execuţie sau de conducere, şi să fie reglementată prin Contractul colectiv de muncă. A treia propunere privea modul de aplicare a Contractelor colective de muncă.
Sindicaliştii vor ca termenul de preaviz convenit de părţi în contractul de muncă să nu fie mai mic de 15 zile sau 30 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de conducere, în timp ce Guvernul a propus, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.
romanialibera.ro
