VISÃTORI…. Si anul acesta, candidatii la examenul de Bacalaureat au fãcut risipã de “perle”, care au adus zâmbete pe chipurile corectorilor. Unul dintre elevi a considerat cã expresia “a scãpa de rusine” înseamnã “a nu mai fi de panarama lumii”. Când a trebuit sã explice motivul pentru care Iacob Negruzzi intentiona sã se aseze în fata oratoului (aspect arãtat în cerintã, n.r.), un alt coleg a fost si mai transant: “motivul nu îl stim, dar persoana Iacob avea nevoie sã stea acolo, din motive care aratã cã nu prea stia sã vorbeascã un discurs”. Când au ajuns la subiectul care viza genul liric, elevii au mizat si mai mult pe creativitate. “Tudor Arghezi este un poet care scrie cãrti si poezii. Tot ce a scris este poezia Testament”, a fost convinsã o elevã. Un coleg a plusat: “Poezia Plumb, scrisã de George Bacovia este foarte bunã, dar nu prea frumoasã. Plumbul semnificã un om mort, care se afla într-un fel de sicriu, dupã cum a vãzut si poetul Ion Barbu”. Nici Lucian Blaga nu a scãpat de interpretãrile liceenilor creativi. “Eu nu sfãrâm coronita de minuni a lumii”, a fost alegerea unui elev, la subiectul al treilea. Gata sã arate cã a învãtat tot, chiar dacã nu a retinut prea mult, a scris: “Autorul a vrut sã spunã cã el mereu si-a vãzut de problemele lui, nu a stricat nimic, nu s-a bãtut, a fost un om cinstit. Metaforele lui sunt bune, nu prea întelese de elevi, dar bune. Poeziile lui Lucian Blaga aratã cã lumea stricã tot pe unde merge, asa s-a ajuns azi. Unii au taine si umblã cu bârfa”. Un alt elev, povestesc profesorii corectori, nu a înteles cã trebuie sã aleagã unul dintre cei doi poeti invocati în cerintã, astfel cã i-a luat “în colimator” pe ambii. Le-a inversat putin numele, dar nu s-a lãsat, pânã nu si-a exprimat punctul de vedere: “Tudor Barbu si Ion Arghezi sunt doi mari poeti ai literaturii române, care au fãcut versuri pe care le avem de mai multi ani si la Bacalaureat”.
