spot_img
spot_imgspot_img
16.7 C
Vaslui
23-mai-2024

Bârladul aniverseazã 150 de ani de la nasterea primului Patriarh al României, Miron Cristea!

- Advertisement -

FÃURITOR AL MARII UNIRI…În anul Centenarului Marii Uniri, Casa de Ajutor Recipric a Pensionarilor (CARP) „Elena Cuza” din Bârlad si Protopiatul Bârlad, organizeazã o amplã actiune prin care este evocat Patriarhul Miron Cristea, primul patriarh al României, de la nasterea cãruia se împlinesc pe 18 iulie, 150 de ani.

Cu acest prilej, miercuri, 18 iulie, la Biserica „Sf. Dumitru” din Bârlad (lângã Primãria Bârlad), are loc la orele 10.00 o slujbã de pomenire a Patriarhului Miron Cristea, iar de la orele 11.00, la CARP Bârlad, în sala „A.I.Cuza”, are loc simpozionul „Patriarhul Miron Cristea, Fãuritor al Marii Uniri”, sustinut de preotul Martin Daniel. Miron Cristea este unul dintre fãuritorii Marii Uniri. A militat pentru unitatea nationalã a românilor, fiind prezent la Marea Adunare Nationalã de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, când s-a înfãptuit visul de veacuri al poporului român, Unirea cea Mare. De asemenea, a fãcut parte din delegatia care a prezentat, la Bucuresti, regelui Ferdinand „Declaratia de unire a Transilvaniei cu tara-mumã”. În Anul Centenar se cuvine sã îi cinstim pe cei care au luptat pentru realizarea acestui deziderat istoric al natiunii române. În ziua de 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, pe câmpul lui Horea, viitorul Patriarh al României, Miron Cristea, Episcopul Caransebesului de atunci, a rostit: „Nu putem si nici nu avem lipsã sã retezãm Carpatii, cãci ei sunt si trebuie sã rãmânã si în viitor inima românismului, dar simtesc cã astãzi, prin glasul unanim al multimii celei mari, vom deschide larg si pentru totdeauna portile Carpatilor, ca sã poatã pulsa prin arterele lor cea mai caldã viatã româneascã…”

Primul Patriarh al României, senator si publicist

Miron Cristea, a vãzut lumina zilei la 18 iulie 1868, în Toplita, judetul Harghita. Si-a început „cariera” vietii dupã absolvirea înaltei scoli teologice de la Sibiu, ca învãtãtor si director la Scoala primarã din Orãstie (1890-1891). S-a remarcat imediat printr-o bogatã activitate didacticã, de reînviorare a vietii spirituale de aici. La 16 iulie 1891, a trimis o cerere Consistoriului arhidiecezan din Sibiu, prin care solicita o bursã la Universitatea din Cernãuti. A primit aprobarea, prin intermediul fostului sãu profesor de la Sibiu, Ioan Popescu, la Universitatea din Budapesta. Reîntors la Sibiu, i-au fost încredintate diferite misiuni: secretar eparhial (1895-1902), asesor (consilier) la Arhiepiscopia Sibiului (1902-1909); între timp a fost hirotonit diacon celib (necãsãtorit) – în 30 ianuarie 1900; hirotesit arhidiacon (în 8 septembrie 1901) si în urmãtorul an (1902) a fost cãlugãrit, sub numele de Miron (nume dat în cinstea Mitropolitului Miron Romanul), la Mãnãstirea Hodos-Bodrog, din pãrtile Aradului; la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit în preot (ieromonah), iar la 1 iunie 1908, hirotesit protosinghel. În „perioada sibianã”, în paralel, a fost redactor la „Telegraful Român” (1898-1900) si presedinte al „Despãrtãmântului” Astra din Sibiu (în 1905); presedinte al Reuniunii Române de Muzicã din Sibiu, membru si presedinte al altor institutii culturale românesti; si-a adus o importantã contributie la întemeierea Bãncii „Lumina” din Sibiu, precum si la înãltarea Catedralei Mitropolitane sibiene. În perioada 21 noiembrie/3 decembrie 1909 a fost ales Episcop al Caransebesului si înscãunat la 25 aprilie/8 mai 1910. La Caransebes „a apãrat scolile confesionale românesti din Banat în fata încercãrilor guvernului din Budapesta de a le desfiinta”. În acelasi timp, a militat pentru unitatea nationalã a românilor, fiind prezent la Marea Adunare Nationalã de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918, când s-a înfãptuit visul de veacuri al poporului român: Unirea cea Mare; de asemenea, a fãcut parte din delegatia care a prezentat la Bucuresti regelui Ferdinand „Declaratia de unire a Transilvaniei cu tara-mumã”. În urma retragerii din scaun a Mitropolitului Primat Conon Arãmescu Donici, gândurile multor clerici si oameni de stat s-au îndreptat înspre Miron Cristea, Episcopul Caransebesului. Astfel cã, în 18/31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral Bisericesc l-a ales Mitropolit Primat al României întregite, înscãunarea sa fãcându-se a doua zi, 19 decembrie 1919/1 ianuarie 1920.  Prin înãltarea Bisericii noastre la rang de Patriarhat, în 4 februarie 1925, Miron Cristea devine primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, fiind instalat în noua demnitate la 1 noiembrie 1925. Pentru activitatea culturalã si nationalã deosebitã a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.