Sfânta Marie Mare este sărbătoarea spirituală a Țării Vrancei pentru că este hramul Bisericii de lemn a Schitului Valea Neagră, fondat de preotul Maftei din Spinești la 1755. Nu există sărbătoare mai importantă în istoria Țării Vrancei și loc mai plin de semnificații socio-culturale ca Schitul de la Valea Neagră cu hramul Adormirii Maicii Domnului și Icoana făcătoare de minuni.
Ctitorit cu binecuvântarea Cuviosului Vasile de la Poiana Mărului,înzestrat cu danii de moșnenii satelor de pe acoperișul Carpaților, așezământul a fost până în secolul trecut capitala spirituală a Țării Vrancei.Iată ce spunea Simion Hârnea în anii ‛30 din veacul trecut: ”În ziua de Sf. Marie Mare, la prăznuirea hramului se adunau la schit o mulțime de credincioși veniți din toate satele Vrancei și ospătau împreună cu mâncăruri pregatite din belșug și băutură aleasă, scoasă din butoaiele din pivnițele schitului. De aici s-a născut obiceiul de a se aduna vrâncenii în fiecare an în toiul verii, la 15 august, unde se sfătuiau la pragul bisericii și puneau la cale multe treburi bune, de interes obștesc”.Vremurile s-au schimbat după al Doilea Război Mondial,pământurile au fost confiscate de comuniști, monahii alungați la casele lor și schitul transformat în biserică de mir.
