INJUST Un medic care, anual, opereazã sute de pacienti, având pe umeri o responsabilitate uriasã, câstigã de douã ori mai putin decât un medic de familie. Este cazul sefului sectiei de Chirurgie infantilã a Spitalului Judetean Vaslui, Augustin Ilies, care în 2013 a avut un salariu de 73.000 de lei. Situatia se schimbã însã dacã te confrunti cu pacienti cu febrã, ameteli sau tãieturi, asa cum este cazul medicului de familie Nina Mitic din Cozmesti, care, conform propriei sale declaratii, în 2014 a câstigat “undeva la 30.000 de euro”.
Datele publicate pe site-ul Spitalului Judetean Vaslui dar si pe cel al Casei de Asigurãri de Sãnãtate aratã cã, în ultimii ani, un medic de familie care face de gardã în centrele de permanentã, poate câstiga si de trei ori mai mult decât un medic sef de sectie la spitalul de urgentã. Asta desi cazuistica celor douã cazuri ar trebui sã-l avantajeze mai mult pe cel din urmã. În teorie, un medic de familie are o multime de îndatoriri. El ar trebui sã fie prima unitate de urgentã pentru comunitatea pe care o pãstoreste. Sã acorde asistentã de urgentã, sã ofere tratamente si consultatii la domiciliu. De asemenea, medicul de familie ar trebui sã facã si profilaxie, adicã sã aibã contact constant cu pacientii, pentru a depista afectiunile nou apãrute. E suficient sã ne întrebãm câti dintre noi au fost vizitati sau mãcar contactati de medicul de familie, pentru a ne da seama cât de bine functioneazã sistemul.
Medicii de familie, protejati de o lege absurdã
În mod bizar, Legea asistentei primare prevede numai un numãr minim al pacientilor arondati unui medic, dar nu si unul maxim. Altfel spus, un medic de familie este obligat sã aibã minimum 800 de pacienti, însã nimeni nu-i poate interzice acestuia sã-si arondeze 10.000 de persoane, chiar dacã fizic, îi e imposibil sã se ocupe de toti. Asa se face cã în judetul Vaslui s-a ajuns ca mai multi medici de familie sã aibã si peste 5000 de pacienti pe liste. Pentru fiecare om sãnãtos de pe listã, medicul primeste de la Casa de Asigurãri de Sãnãtate aproximativ 3,7 lei pe lunã, indiferent dacã persoana îi trece pragul sau nu. Pe lângã asta, medicul de familie mai primeste o finantare si pentru serviciile medicale oferite, adicã pentru munca efectivã, unde punctul valoreazã aproximativ 1,8 lei, doar jumãtate din punctul de capitatie. Filosofia acestei legi pare sã încurajeze cantitatea si nu calitatea: e mai important câti pacienti ai decât ce faci efectiv pentru ei. În vizitele noastre prin centrele de permanentã din judet, am constatat cã mai bine de jumãtate dintre ele, sunt dotate cu minimum de aparaturã necesarã unei astfel de unitãti medicale. Asta si pentru cã în legea respectivã nu este stabilit nici un plafon minim pentru dotãri. Asa se face cã, în timp ce la Vutcani, Centrul este dotat si cu electrocardiograf, la Cozmesti, în afarã de câteva medicamente, nu gãsesti mai nimic. “Vin pacienti cu febrã, cu crize de epilepsie, cu plãgi tãiate. Dacã avem cazuri mai grave, chemãm ambulanta.” ne declara în urmã cu câteva zile Nina Mitic, unul dintre medicii de gardã ai centrului de permanentã de la Cozmesti. Totul este lãsat la libera constiintã a medicilor din centrele respective. În apãrarea lor, medicii de familie invocã numãrul de pacienti pe care îl au. Ei spun cã tocmai numãrul mare de pacienti îi împiedicã sã-si aplece atentia asupra tuturor, limitându-se doar la cei care le trec pragul. În plus, din venituri, acestia trebuie sã plãteascã impozite, salariile asistentelor, utilitãti si alte cheltuieli. Nimic mai adevãrat, însã aceste lucruri nu fac decât sã confirme cã sistemul trebuie, în mare parte, regândit.
Tensiuni între spitale si medicii de familie
Conducerile spitalelor din judetul Vaslui spun cã munca medicilor de familie nu se face simtitã si la UPU, acolo unde în fiecare an, tot mai multi pacienti se prezintã cu probleme minore de sãnãtate, care ar putea fi rezolvate si la cabinete. Potrivit celor din spitale, sunt si medici de familie care îsi fac foarte bine treaba, dar sunt si cazuri în care acestia s-au transformat în simpli scribi de retete compensate si trimiteri cãtre specialisti, aglomerându-i pânã la refuz pe acestia din urmã. În consecintã, în locul unei bune întelegeri între medicii de familie si cei din spitale, în folosul pacientilor, existã o stare de tensiune si de acuzatii reciproce, pe de o parte, de invidie, de cealaltã parte, de neglijentã.
Un sef de sectie, salariu de 50.000 lei pe an, un medic de familie, de patru ori mai mult!
În anul 2014, la nivelul judetului Vaslui, trei medici de familie se pot mândri cu venituri de peste 200.000 de lei. Scãzând cheltuielile cu asistentele, impozitele si utilitãtile, care, în cel mai rãu caz pentru cadrul medical, ar fi putut atinge si procentul de 40 %, rezultã un venit net pentru medicul de familie de 120.000 de lei. Ca fapt divers, cu aproximativ aceeasi bani a fost recompensat si sefa sectiei UPU-SMURD a Spitalului Judetean de Urgentã Vaslui, cu sigurantã cea mai solicitantã sectie din cadrul spitalului. Asta dacã lãsãm salariului de bazã al acestuia si sporul de 75% cât are sectia respectivã. Fãrã el, sefa UPU-SMURD n-ar prinde top 20 al veniturilor medicilor de familie. În cazul familiei Ilies, care anual intrã de sute de ori în blocul operator, situatia se prezintã si mai rãu. Ambii sefi de sectii, Valerica si Augustin Ilies nu câstigã nici mãcar jumãtate din cât câstigã familia Mitic, doi medici de familie în comuna Cozmesti. Potrivit propriilor declaratii de avere, sefa de la Oftalmologie si seful de la Chirurgie infantilã au câstigat împreunã în 2013 suma de 112.000 de lei, pe când Nina si Anatolie Mitic au încasat în acelasi an, aproximativ 60.000 de euro. La sectia de Medicinã internã, dr. Ciocârlea Nicoleta Claudia a avut în 2013 un salariu de 54.000 de lei, venit mai mic decât 74% din medicii de familie din judet.
