Curtea Constituţională a României a amânat joi pentru 28 martie soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate în cazul unor prevederi din legile referitoare la activitatea ANI.
Pe 13 februarie, CCR a amânat pentru a doua oară soluţionarea excepţiilor după ce anterior decisese repunerea pe rol a mai multor dosare privind excepţii de neconstituţionalitate ale unor prevederi din legea referitoare la integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi din cea de funcţionare a ANI.
Printre articolele contestate se află şi cele care prevăd termenul de depunere a declaraţiilor de avere şi interese, postarea pe pagina de internet a declaraţiilor şi transmiterea către Agenţie, activităţile desfăşurate de inspectorii de integritate, întocmirea rapoartelor de evaluare, comunicarea acestora, sesizarea din oficiu sau la sesizarea oricărei persoane fizice sau juridice, termenul de contestare a raportului de evaluare şi sancţiunile aplicate celor cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese.
Unul dintre dosarele repuse pe rol este cel al lui Constantin Nicolescu, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, care a contestat în procesul cu ANI dispoziţiile art.4, art.6 alin.(1) lit.e), f) şi g), art.7 alin.(2), art.10 lit.f), art.11, art.12, art.20-25 şi ale art.33 pct.1, 3 şi 16 din Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii 144/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei.
Legea 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice este contestată – în ansamblu ei precum şi art.1 alin.(3), art.6 lit.e), art.10, art.12 alin.(1) şi (2), art.13 – 19 şi art.20 – 26 din acelaşi act normativ – în dosarul repus pe rol şi conexat al deputatului Karoly Kerekes şi al fostului parlamentar Brânduşa Novac.
De asemenea, a fost repus pe rol şi dosarul preşedintelui Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.8, art.10 lit.f), art.21, art.26 alin.(1) lit.k) şi alin.(2) din Legea 176/2010 şi ale art.13 şi art.15 alin.(1) din Legea 144/2007, precum şi ale art.215 alin.(3) din Legea educaţiei naţionale 1/2011.
După intrarea în vigoare a Legii 176/2010 au mai fost ridicate în faţa CCR excepţii de neconstituţionalitate privind prevederi din acest act normativ în alte 11 dosare, însă toate au fost respinse ca nefondate.
În aprilie 2010, CCR a declarat ca fiind neconstituţionale mai multe dispoziţii din Legea privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ANI, decizie în urma căreia instituţia şi-a pierdut o mare parte din atribuţii.
Curtea a motivat atunci că dispoziţiile Capitolului I ‘Dispoziţii generale’ (art.1-9) din Legea ANI sunt neconstituţionale în măsura în care prevăd competenţa Agenţiei de a efectua şi întocmi acte de cercetare şi de constatare referitoare la verificarea averilor, a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor.
De asemenea, judecătorii menţionau că obligaţia prevăzută de lege de a se publica declaraţiile de avere şi de interese pe paginile de internet, precum şi transmiterea acestora către Agenţie nesocotesc dreptul la respectul şi ocrotirea vieţii private, consacrat prin Legea fundamentală, precum şi prin art.8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin expunerea nejustificată în mod obiectiv şi raţional.
Ulterior, în iulie 2010, CCR a admis sesizarea şefului statului şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor publice şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr.144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative deoarece nu respectă normele de tehnică legislativă menite să asigure sistematizarea, unificarea şi coordonarea legislaţiei.
Potrivit CCR, legea nu respectă nici normele menite să asigure conţinutul, forma juridică, limbajul şi stilul actului normativ.
AGERPRES.ro
