Nelu Tătăru, despre Planul Național de Combatere a Cancerului: “Va asigura celeritatea procedurilor de diagnostic și un tratament modern”

VEȘTI BUNE… Nelu Tătaru, președintele Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, a anunțat miercuri că Planul Național de Combatere a Cancerului a fost votat de Parlamentul României, urmând a fi pus în practică într-un viitor nu foarte îndepărtat. “La fel ca în orice luptă, victoria este a celor care au un plan bine organizat, mijloace moderne de acțiune și oameni dedicați. Acest Plan va asigura celeritatea procedurilor de diagnostic și un tratament modern și personalizat nevoilor lor”, a afirmat fostul ministru al Sănătății.

În februarie anul trecut, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului (PECC), care alocă 4 miliarde de euro pentru finanțarea programelor de prevenție, cercetare și tratare în interiorul UE. Executivul european dorește să deblocheze fonduri pentru a consolida accesul la depistare și diagnosticare performante. În Parlamentului României, un grup de lucru a lucrat la transpunerea în legislația românească a planului european de combatere a cancerului (PECC), de finanțare a programelor de prevenție, cercetare și tratament și astfel în luna februarie a acestui an a avut loc lansarea Planului Național de Combatere a Cancerului, eveniment organizat de președintele României, Klaus Iohannis. Acesta a afirmat, de la început, că planul național este „mai mult decât binevenit”, el bazându-se “pe o abordare integrată, ambițioasă și racordată la eforturile europene de reducere a îmbolnăvirilor de cancer”.

Obiective precise

“Planul pune un mare accent pe încurajarea și finanțarea suplimentară a investigațiilor medicale, care să depisteze primele semne de boală și să ducă la diagnostic precoce și tratament eficient”, a subliniat președintele.Conform spuselor sale, de la începutul anului viitor ar trebui să devină complet funcționale programele naționale de screening pentru anumite tipuri de cancer. Tot în 2023 este prevăzută finalizarea criteriilor care să permită decontarea testărilor genetice, în urma cărora se pot prescrie tratamente mult mai bine țintite și cu șanse majore de vindecare, iar până la finalul lui 2024 se va realiza un registru național de cancer. Totodată, în perioada 2023-2026, se estimează realizarea unui fond de inovație în sănătate, care să ofere pacienților din România accesul rapid la cele mai noi terapii. “Planul prevede, în intervalul 2023-2024, identificarea unor soluții și pentru finanțarea îngrijirilor paliative pentru pacienții cu cancer, o modalitate de îmbunătățire a calității vieții atât pentru pacientul oncologic, cât și pentru familie și cei apropiați”, a adăugat președintele. Klaus Iohannis a mai reamintit că România se află în topul statisticilor europene privind numărul pacienților oncologici, Planul fiind un mijloc de a regândi “un sistem de sănătate vulnerabilizat prin lipsa de investiții adecvate timp de câteva decenii” – la care s-au adăugat provocările pandemiei.

“Cancerul este o boală care poate fi prevenită, iar povara sa poate fi redusă semnificativ. Pentru aceasta însă trebuie să existe responsabilitate asumată pentru punerea în practică a unui program sustenabil de vaccinare, a unor acțiuni de depistare precoce și de screening, precum și asigurarea accesului la diagnostic și tratament în mod egal și echitabil pentru toate categoriile socio-economice”, a spus președintele. “Valorificarea oportunităților de finanțare rămâne, de asemenea, crucială pentru reușita acestui demers și pentru recuperarea decalajelor în îngrijiri și acces la tratament inovator”. Klaus Iohannis a adăugat că domeniul sănătății este și trebuie să rămână dincolo de orice miză politicianistă: „Îi îndemn pe toți actorii cu responsabilități, din sfera publică și privată, să contribuie la punerea în aplicare a acestui Plan, în beneficiul tuturor cetățenilor”.

Problemă de sănătate publică

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, prezent la evenimentul de lansare a Planului, a declarat că accesul la diagnostic, la tratament sau îngrijiri paliative este esențial, iar toate aceste lucruri trebuie să fie coroborate. “Trăim într-un mediu foarte mult schimbat în momentul de față – poluarea, consumul de substanțe toxice, alimentația de proastă calitate, lipsa activității fizice, toate influențează cancerul. Dacă vrem să facem politici preventive corecte, trebuie să abordăm toate aceste domenii”.

Este momentul unui nou început și a unei noi abordări în ceea ce privește politica de sănătate, a mai spus ministrul. “Avem experiențe care nu au fost printre cele mai fericite. Am dezvoltat programe de screening, dar în spatele programelor de screening nu am avut capacitatea de tratament al acestor pacienți. Trebuie să încercăm să plecăm la drum abordând integrat toate aceste lucruri. (…) și într-adevăr pacientul trebuie să fie în centrul preocupărilor noastre și să facem lucrul acesta cu responsabilitate și cu empatie”, a subliniat el. Alexandru Rafila a semnalat faptul că nu există “descrierea traseului pacientului” și nici rețele care să trateze pacienții cu o anumită patologie. A adăugat că, în mandatul său de ministru, va da prioritate problematicii cancerului, pentru că este una de sănătate publică și pentru că afectează anual 100.000 de români.

Nelu Tătaru: “Un moment crucial”

Președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, Nelu Tătaru, a declarat la evenimentul organizat de Președinția României, iarna trecută, că lansarea Planului Național de Cancer reprezintă “un pas important” și “un moment crucial”. “Astăzi suntem într-un moment crucial, cred că este momentul de start pe care trebuie să îl percepem fiecare dintre noi ca o victorie a noastră asupra unor cutume că nu se poate, avem doar nivel declarativ, nu sunt bani – erau bani, dar cred că este și acea inerție din care poate nu reușeam să ieșim”, a declarat Nelu Tătaru.

În opinia sa, planul lansat trebuie să fie transformat într-o propunere legislativă. „Cred că tot ce avem de făcut este ca acest plan de cancer să îl transformăm într-o propunere legislativă, iar greul se mută pe Ministerul Sănătății, care va trebui să facă acele norme de aplicare”, a spus Tătaru.

Parte a strategiei naționale de sănătate

Patriciu Achimaș-Cadariu, președinte al Grupului pentru combaterea cancerului din Camera Deputaților, a declarat că Planul național de combatere a cancerului nu reprezintă “o compunere, un eseu”, ci vine cu măsuri concrete. “Planul va fi pus în transparență. Îl vom discuta, nu este un plan perfect, cu siguranță, dar are măsuri, are indicatori, totul este măsurabil, totul este cuantificabil. (…) Sunt convins că în acest moment putem să îl implementăm. O lege a cancerului este necesară să susțină Planul de cancer, dar și el să devină parte a strategiei naționale de sănătate pentru perioada care urmează”, a spus Cadariu.

Potrivit acestuia, fără un plan de combatere a cancerului nu se va putea acționa în contextul planului european care oferă finanțare.

„Nu ne-am fixat termene excepționale – 15% scăderea mortalității poate să pară foarte puțin. Credeți-mă, va fi un efort enorm să coborâm cu 15% mortalitatea”, a arătat el.

Inovație și medicină personalizată

Conf. univ. dr. Michael Schenker, președintele Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătății, a apreciat că Planul național de combatere a cancerului este unul coerent și exhaustiv.

“Este într-adevăr un master plan pe care suntem onorați să încercăm să-l ducem la bun sfârșit”, a afirmat Schenker.

La rândul său, dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru inovație în medicină, a arătat că Planul național de combatere a cancerului are o viziune modernă bazată pe inovație și medicină personalizată. Senatorul Nicoleta Pauliuc, supraviețuitoare de cancer și inițiatoarea Legii Supraviețuitorului de Cancer, a precizat că Planul național de combatere a cancerului cuprinde măsuri concrete, inclusiv standardizarea consilierii psihologice specifice pacientului oncologic și aparținătorului acestuia.

Mai multe forțe angrenate

Cancerul nu este doar o maladie care afectează pacienții și familia acestora, ci este o boală ce împovărează întreaga societate, a spus președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), Cezar Irimia. “Pentru a cîștiga lupta cu această boală este nevoie de angrenarea tuturor forțelor din societate, de la membri ai familiei până la angajatori, de la comunitatea locală la autoritățile centrale”, a declarat el. „Cu toții știm însă că un plan, oricât de bun ar fi el, nu înseamnă nimic dacă în spatele lui nu sunt alocate resursele financiare necesare, resursa umană și expertiza tehnică necesară pentru implementarea acestuia”. Pe fondul pandemiei, viața pacienților cu cancer s-a aflat în mâinile corpului medical, care a făcut posibilă continuarea tratamentului în condiții de siguranță, a adăugat Cezar Irimia. “Pe baza lecțiilor învățate în pandemie, acest plan sperăm că va pregăti mai bine sistemul de sănătate pentru a răspunde nevoilor în creștere ale cetățenilor români în ceea ce privește accesul la servicii de diagnostic și tratament”, a subliniat el. Cele mai importante măsuri din acest plan țin de screening, standarde de diagnosticare rapidă, tratament adecvat și servicii de calitate prin contribuția echipelor clinice multidisciplinare și registre de cancer”, mai afirma Cezar Irimia în luna februarie a acestui an, la evenimentul de lansare a Planului Național de Combatere a Cancerului. Iată că după opt luni de la acel eveniment, Nelu Tătaru anunță că Planul a fost votat de Parlament, sistemul sanitar urmând să lupte împotriva cancerului cu arme mult mai moderne și adaptate pentru fiecare pacient.