VEDETA LICITATIILOR … Pentru bârlãdeni, numele lui Nicolae Tonitza, unul dintre cei mai mari pictori ai României, este tot timpul o mândrie! Marele Tonitza este bârlãdean la origine, fiind nãscut în acest oras parcã fãcut pentru a „dona” României oameni de culturã valorosi! Dacã pânã în 2010, numele lui Nicolae Tonitza nu era foarte cãutat de „ziaristi” pentru a sti cât valoreazã arta acestuia, un anumit tablou scos la licitatie fãrã mare vâlvã, a arãtat cine îi „calcã” pe urme lui Nicolae Grigorescu. Este vorba despre marele pictor român, Nicolae Tonitza! An de an, între cei doi pictori se dã o „luptã” la licitatiile fãcute de cei care scot „arta” româneascã la vânzare, iar Nicolae Tonitza este ori primul, ori al doilea, în „lupta” cu Nicolae Grigorescu, în <<bãtãlia>> picturilor celor doi mari artisti români!
Începem cu tabloul „Golgota” al pictorului bârlãdean Nicolae Tonitza, care a fost scos la licitatie în 2010, fiind cea mai mare lucrare a pictorului bârlãdean licitatã vreodatã în România, fiind vândut cu 125.000 de euro. Pictorul N.N.Tonitza, unul dintre cei mai mari artisti plastici ai României, s-a nãscut la Bârlad în 1886 si a învãtat la mai multe scoli din oras. Lucrarea scoasã la licitatie a fost revendicatã de mostenitorii de drept ai pictorului Tonitza, care au primit-o în 2009 si au valorificat-o. Din 2010, vedeta este, ca în fiecare an când tablourile lui ajung sã fie scoase la licitatie, pictorul nostru bârlãdean N.N.Tonitza. În ultimii trei ani, începând cu 2021, cel mai bine vândut pictor, Nicolae Tonitza, nãscut si crescut în Bârlad, a avut patru tablouri expuse, si anume: „Cap de copil” (50 000 – 80 000 de euro), „Turc cu turban”(10 000 – 15 000 de euro), „Fetitã cu pãpusã” (1500 – 2500 de euro) si „Tãtãroaicã” (1500 – 2500 de euro). Acesta a fost pe locul al doilea, cu 16 lucrãri cumpãrate pentru suma totalã de 406.800 de euro, pe primul loc fiind Nicolae Grigorescu. În anul 2022, top zece al celor mai bine vânduti artisti la licitatiile de artã din România a fost condus de Nicolae Tonitza, cu vânzãri totale de 516.542 de euro pentru 40 de opere adjudecate. În 2023, pictorul bârlãdean Nicolae Tonitza a fost al doilea în topul celor mai bine vânduti artisti la licitatiile de artã din România în anul 2023, cu 16 lucrãri cumpãrate pentru suma totalã de 406.800 euro, dupã Nicolae Grigorescu, cu vânzãri totale de 478.781 de euro pentru 14 opere adjudecate.
Bârlãdeanul N.N. Tonitza – pictor si ziarist de frunte
Marele pictor român N.N.Tonitza s-a nãscut la 13 aprilie 1886 la Bârlad, fiind primul dintre cei cinci copii ai Anastasiei si ai lui Neculai Tonitã. Frecventeazã scoala primarã de bãieti nr.2 si urmeazã Gimnaziul real „Manolache Kostache Epureanu” din Bârlad. În 1902 pãrãseste Bârladul pentru a se înscrie la Scoala nationalã de Belle-Arte din Iasi, avându-i printre profesori pe Gheorghe Popovici si Emanoil Bardasare (dar nu va putea sã îsi ia diploma de absolvire deoarece participã în ultimul an la o grevã a studentilor). În perioada 1903 – 1911 cãlãtoreste în Italia, Franta si Germania. În 1911 se reîntoarce în tarã, mai întâi la Bârlad si mai târziu la Iasi (unde predã un timp ca suplinitor de desen la Liceul militar). Participã la expozitia „Tinerimii artistice”. În 1912 terminã cursurile Scolii nationale de Belle-Arte si obtine prin concurs certificatul de „pictor bisericesc”. Din cauze economice, renuntã la picturã câtiva ani si lucreazã ca redactor la ziarul „Iasul”. În 1916 expune la Bucuresti 94 de picturi si desene, împreunã cu Stefan Dimitrescu. Dupã rãzboi se stabileste la Bucuresti, unde – pe lângã participãrile la expozitii si ilustrãri de cãrti – colaboreazã la publicatii de orientare socialistã cu desene si cronici artistice. Devine redactor la revista „Artele Frumoase”. În 1922 cãlãtoreste în Transilvania, unde îl cunoaste pe pictorul sãtmãrean Aurel Popp, cu care se va împrieteni si va purta o vastã corespondentã. În 1924 expune la Bienala din Venetia, iar un an mai târziu se retrage din asocialtia „Arta Românã” si – împreunã cu Francisc Sirato, Oscar Han si Stefan Dimitrescu – întemeiazã „Grupul celor patru”. În anii urmãtori, pânã în 1934, au loc repetate expozitii ale „Grupului celor patru”. Tonitza, între timp considerat „cel mai de seamã” pictor român în viatã, expune si în strãinãtate: Barcelona (1929), Amsterdam (1930), Bruxelles (1935). În 1933, ocupã catedra de picturã la Academia de Belle-Arte din Iasi, rãmasã vacantã în urma decesului lui Stefan Dimitrescu, iar în 1937 devine rector al Academiei. În 1939 se îmbolnãveste grav si la 26 februarie 1940 se stinge din viatã. În semn de omagiu îi sunt expuse lucrãri la „Salonul Oficial” si la expozitia din cadrul „Lunii Bucurestilor”, iar la Bârlad, orasul sãu natal, Scoala de Muzicã si Arte Plastice poartã numele marelui pictor „N.N.Tonitza”, ca si Galeriile de Artã din localitate.
