„Ziarul de Iasi” a realizat o analiza a criteriilor care au stat la baza clasificarii institutiilor de invatamint superior din Romania. Am realizat un top 3 in functie de profilul institutiilor. Universitatea „Al.I.Cuza” se situeaza dupa Universitatea din Bucuresti si cea din Cluj. UMF este dupa Universitatea de Medicina din Bucuresti, dar inaintea celei din Cluj. Universitatea Tehnica are in fata doar Politehnica bucuresteana. Universitatea de Agronomie este a doua intre universitatile de profil din tara, dar nu se afla in grupul institutiilor de cercetare avansata. Astfel se explica si ordinea in care au aparut universitatile in comunicatul oficial al Ministerului Educatiei. Care sint punctele tari si care sint punctele slabe ale institutiilor iesene de invatamint superior.
La inceputul lunii trecute, ministrul Daniel Funeriu a facut publice rezultatele clasificarii universitatilor romanesti in trei categorii, conform prevederilor noii Legi a Educatiei: de cercetare avansata si educatie, de educatie si cercetare stiintifica, respectiv de educatie si creatie artistica. In prima categorie, din care fac parte 12 institutii de invatamint superior din tara, Iasul are trei universitati: „Al.I. Cuza”, „Gr.T. Popa” si „Gh. Asachi”. La data comunicarii oficiale a rezultatelor, ministrul Funeriu, care a apelat la expertiza Asociatiei Europene a Universitatilor, a precizat ca nu era vorba despre o ierarhizare. „Clasificarea universitatilor nu reprezinta o ierarhizare a institutiilor academice din tara, ci o constatare a unei stari de fapt si a eficientizarii din punct de vedere a resurselor financiare”, a explicat ministrul in conferinta de presa din 6 septembrie. Numele universitatilor din fiecare categorie au fost anuntate insa intr-o anumita ordine, criteriul luat in calcul nefiind cel alfabetic. Astfel, in categoria celor de cercetare avansata si educatie, universitatile iesene apar pe a treia, a saptea, respectiv, a zecea pozitie. „Locul mentionat nu exprima punctajul realizat de universitatea noastra, ci doar faptul ca a indeplinit criteriile pentru a fi in categoria respectiva. O ierahizare se va face insa pe programe de studiu”, a precizat Vasile Astarastoae, rectorul UMF Iasi. Punctaje au fost totusi realizate, tinindu-se cont de patru criterii: Predare si invatare, Cercetare stiintifica, Relatiile universitatii cu mediul extern si Capacitatea institutionala. Tinerea la secret a acestora i-a determinat pe reporterii „Ziarului de Iasi” sa analizeze ce se afla in spatele pozitionarii universitatilor iesene, in raport cu celelalte din tara. In acest scop au fost folosite informatiile sintetizate in rapoartele de activitate ale institutiilor academice pe ultimii cinci ani universitari si/sau calendaristici, care sint disponibile sub forma unor chestionare online pe site-ul Unitatii Executive pentru Finantarea Invatamintului Superior, a Cercetarii, Dezvoltarii si Inovarii (UEFISCDI). In rindurile de mai jos, va prezentam din ce perspective sint pe primul loc universitatile iesene, in comparatie cu principalele competitoare. Potrivit datelor din rapoarte, acestea sint, de exemplu, mai bune decit cele bucurestene si clujene in ceea ce priveste numarul medaliilor si premiilor obtinute sau al creatiilor si performantelor supuse dreptului de autor, dar se afla la o distanta mare daca luam in calcul valoarea fondurilor structurale atrase sau numarul cartilor de unic autor publicate la edituri internationale.
–––––
Radiografia primelor trei universitati din tara
Punctele tari si cele slabe ale Universitatii din Bucuresti si Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj si „Al.I. Cuza” Iasi
Universitatea „Al.I. Cuza” (UAIC), clasata a treia din tara in categoria celor de cercetare avansata si educatie, devanseaza Universitatea din Bucuresti si Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj din citeva perspective. UAIC are, de exemplu, cel mai mare numar de studenti sprijiniti cu burse Erasmus pentru a studia pe parcursul unui semestru la universitati europene. 1835 de studenti de la UAIC au beneficiat de mobilitati Erasmus, in perioada 2005-2006 – 2009-2010, in timp ce de la Universitatea din Bucuresti si de la Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj au studiat in strainatate cite 373 de studenti, respectiv 1656 de studenti. UAIC este pe primul loc si in ceea ce priveste resursele de invatare puse la dispozitia studentilor, titlurile de carti din bibliotecile acesteia depasind 2 milioane. Totodata, comunitatea universitara de la „Cuza” are acces la cele mai multe baze de date online, si anume 95, fata de 28, respectiv 31, la cite au acces Universitatea din Bucuresti si Universitatea „Babes-Bolyai”. De asemenea, UAIC asigura cel mai mare numar de locuri la cantina, 940, in timp ce Universitatea din Bucuresti si Universitatea „Babes-Bolyai” pun la dispozitie cite 275, respectiv 633 de locuri. In anul universitar 2009-2010, UAIC scolariza cel mai mare numar de post-doctoranzi, 69, in timp ce la Universitatea din Bucuresti erau 10, iar la Universitatea „Babes-Bolyai” nu era nici unul. In comparatie cu Universitatea din Bucuresti, UAIC are un numar mai mare de premii, medalii si nominalizari obtinute pentru activitati didactice si de cercetare (966 fata de 707) si un numar mai mare de programe de studiu organizate in parteneriat cu universitati din strainatate (12 fata de 6). UAIC depaseste Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj in privinta veniturilor realizate in ultimii cinci ani calendaristici din brevete, patente si servicii inovative si a sumelor cheltuite pentru sustinerea mobilitatilor in cercetare. Astfel, in ciuda faptului ca are 12 brevete si patente, de 4 ori mai putine decit universitatea clujeana (49), UAIC a realizat din vinzarea lor venituri in valoare de 17.412.872,93 lei, de aproape 3 ori mai mult. Pentru a sustine stagii de pregatire a personalului de cercetare la institutii de invatamint superior din strainatate, UAIC a alocat in perioada 2006-2010 suma de 13.729.847 lei, in timp ce „Babes-Bolyai” a investit in acest scop suma de 9.933.342 lei.
Criteriul cartilor publicate la edituri straine
UAIC este insa condusa detasat de Universitatea din Bucuresti si de „Babes-Bolyai” in ceea ce priveste numarul de articole aparute in reviste nationale de specialitate, numarul cartilor de unic autor publicate la edituri internationale, numarul si valoarea contractelor de cercetare-dezvoltare sau valoarea fondurilor structurale atrase in perioada 2006-2010. Astfel, in timp ce Universitatea din Bucuresti a publicat in reviste nationale de specialitate 938 de articole, iar universitatea clujeana 2178 de articole, UAIC apare in astfel de reviste, apreciate ca fiind de categoria B, cu 399 de articole. In anul universitar 2009-2010 (ultimul luat in calcul pentru clasificare – n.r.), UAIC avea 899 de cadre didactice cu norma de predare si cercetare de baza, in timp ce Universitatea din Bucuresti avea 1348, iar Universitatea „Babes-Bolyai” functiona cu 1568 de titulari. Raportind numarul total de articole publicate in perioada 2006-2010 la numarul cadrelor titulare, diferenta ramine totusi semnificativa. Ecartul este mare intre UAIC si universitatile de pe primele doua pozitii si in privinta cartilor de unic autor tiparite la edituri internationale: 25, fata de 116, respectiv 170. „Daca raportati numarul de capitole sau numarul de carti de unic autor la numarul total al personalului titular, stam mai bine ca celelalte. In plus, mai conteaza si la ce edituri academice importante apar, de exemplu sint profesori de la noi care au publicat la cea a Universitatii Oxford. Si la numarul de articole ISI, daca il raportati la numarul de personal de predare si cercetare titular si la scorul relativ calculat pe impact, stam mai bine. Nu cred ca sintem mai lenesi ca ei si nici ca avem un personal mai de slaba calitate. Dimpotriva, pe ansamblu, consider ca potentialul intelectual al personalului didactic si de cercetare de la noi este cel mai bun din tara. Risc sa fac aceasta afirmatie cu tot respectul pe care il am – foarte mare – fata de Universitatea din Bucuresti si cu suficientul respect pe care il am fata de «Bolyai»”, a spus Vasile Isan, rectorul UAIC. Asa cum arata datele raportate catre Ministerul Educatiei, valoarea fondurilor structurale atrase de UAIC – 22.725.538,70 lei – este de 15 ori mai mica fata de valoarea celor atrase de Universitatea din Bucuresti, care se ridica la aproape 332 milioane de lei (331.189.865 lei, n.r.). „Poate ca cei de la Bucuresti au raportat valoarea totala a proiectelor. Noi, de exemplu, am trecut efectiv fondurile proprii avansate de universitate pentru proiectele contractate in 2009, primul an in care s-au putut face efectiv solicitari pentru fonduri structurale. Stiti ca fluxul fondurilor structurale este unul mai lung, dureaza pina se face rambursarea. Universitatea «Al.I. Cuza» are in derulare 16 proiecte strategice, peste 20 la care este partenera, plus granturi, a caror valoare totala ajunge la aproximativ 70 de milioane de euro. Daca Universitatea din Bucuresti sta mai bine ca noi la atragerea de fonduri structurale, eu ma bucur, nu ma deranjeaza faptul acesta. Incercam sa-i luam modelul si sa ne situam la inaltime”, a precizat Vasile Isan. Daca fata de Universitatea din Bucuresti este la o distanta mare in privinta atragerii fondurilor structurale, fata de cea clujeana UAIC este cu mult in urma din perspectiva valorii contractelor de cercetare-dezvoltare. In perioada 2006-2010, UAIC a incheiat contracte de cercetare-dezvoltare in valoare de 1.232.791,87 lei, pe cind Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj a incheiat astfel de contracte in valoare de 45.748.146 lei.
Lipsa de transparenta
Rectorul Isan a mentionat ca universitatea ieseana sta prost la acest capitol intrucit evaluarea proiectelor de cercetare nu ar fi transparenta. „Finantarea pentru cercetare si investitii nu s-a facut intotdeauna in baza unor criterii meritocratice, obiective. As spune chiar ca evaluarea proiectelor de cercetare nu a fost niciodata transparenta”, a punctat rectorul Isan. Nu a spus explicit daca au vreo influenta criteriile de natura politica, insa a tinut sa precizeze faptul ca „universitatea a fost echidistanta din punct de vedere politic si, ca atare, a primit ce i s-a dat”. Conducerea UAIC a mai atras atentia asupra faptului ca cele doua mari universitati din Bucuresti si Cluj reusesc sa fie mai bune in privinta unor aspecte si pentru ca au avut si au un sprijin mai mare de la nivel central. „Partea de Est a tarii a fost ceva mai izolata de guvernarile romanesti din perspectiva educationala. Sint multe lucruri care stau in condeiul ministrului, cel care imparte practic piinea in felii. Cind am avut un iesean ministru al Educatiei, pe Cristian Adomnitei, a fost mai etic, mai principial”, a spus Isan. Nici conditiile socio-economice regionale nu-i sint favorabile institutiei iesene, ceea ce ar explica numarul mult mai mic de parteneriate incheiate cu sectorul privat in comparatie cu Universitatea din Bucuresti si Universitatea „Babes-Bolyai” din Cluj. In 2010, UAIC a incheiat 49 de parteneriate cu agenti economici, in timp ce universitatea bucuresteana a incheiat 381, iar cea clujeana 742. „Ginditi-va ce dinamica are sectorul privat local si regional. Conditiile socio-economice regionale nu-i sint favorabile universitatii noastre. In Bucuresti sint concentrate 70% din afacerile internationale, de exemplu. Avind in vedere ca sint mai multi absolventi de la noi care lucreaza la companii internationale de top, precum IBM sau Microsoft, am avut retineri in a trece in raportul respectiv gogorite, adica orice parteneriat incheiat cu o firma privata”, a explicat Vasile Isan. Rectorul a precizat ca „piedicile” puse in tara a determinat universitatea sa caute oportunitati si sa dezvolte relatii in strainatate. „Fiind tot timpul faultati in competitiile interne, incercam sa compensam prin cooperarea cu universitati straine. De exemplu, intrebati Universitatea din Bucuresti si Universitatea «Babes-Bolyai» daca au vreun proiect european pe care sa-l coordoneze sau vreun «Erasmus Mundus». (UAIC e singura universitate din tara care coordoneaza un astfel de proiect – n.r.) Va spun eu ca nu au. Orice situatie s-ar face, universitatea sta bine la nivel national si e recunoscuta pe plan international. Nu spun eu asta, ci traditia de 150 de ani a universitatii. Ceea ce s-a intimplat in ultimii 5 ani universitari nu e un declin, nici o crestere exponentiala, ci o continuare a eforturilor depuse pentru a fi in top. Iar faptul ca sint universitati care realizeaza mai mult ne ambitioneaza si pe noi sa facem mai mult”, a punctat rectorul Isan.
––––
Clasamentul universitatilor de medicina
Unde sta mai bine UMF Iasi fata de Bucuresti sau Cluj
Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”, clasata a saptea in categoria celor de cercetare avansata si educatie, respectiv a doua din tara dintre cele de profil, se detaseaza de universitatile „Carol Davila” din Bucuresti si „Iuliu Hatieganu” din Cluj in privinta mai multor aspecte. De exemplu, personalul titular de aici a publicat in perioada 2006-2010 cel mai mare numar de articole in reviste straine indexate in baze de date internationale (BDI), apreciate ca fiind de categoria B^, si anume 1444,37, fata de 849, respectiv 863,04, cite a publicat personalul titular de la „C. Davila” si „Hatieganu”. In anul universitar 2009-2010, la UMF Iasi erau 871 de cadre titulare, la „C. Davila” 1604, iar Universitatea „I. Hatieganu” functiona cu 758 de titulari. In comparatie cu cele doua, UMF Iasi are cele mai multe creatii si performante supuse dreptului de autor, si anume 382. „C. Davila” a raportat 27 de creatii si performante supuse dreptului de autor, iar „I. Hatieganu” nici una. De asemenea, in ultimii 5 ani personalul titular de la Iasi a fost recompensat cu cele mai multe premii si medalii: 1065 fata de 209, respectiv 289 acordate cadrelor titulare de la „C. Davila” si „I. Hatieganu”. In aceeasi perioada, universitatea ieseana a primit si cele mai multe invitatii la conferinte internationale de specialitate: 559, fata de 27, cite au fost lansate cadrelor tituare de la „C. Davila”. Totodata, in perioada 2005-2006 – 2009-2010, UMF Iasi a organziat cele mai multe programe in parteneriat cu universitati straine, si anume 6, in timp ce Universitatea „C. Davila” nu a avut nici unul, iar „I. Hatieganu” a desfasurat 4. In anul universitar 2009-2010, la Iasi erau inscrisi cei mai multi studenti straini interesati sa obtina o diploma: 3851, fata de 891, respectiv 1819, citi venisera la „C. Davila” si „I. Hatieganu”. Totodata, UMF Iasi asigura cel mai mare de locuri la cantina si are acces la cele mai multe baze de date online. In comparatie cu Universitatea „C. Davila” din Bucuresti, cea ieseana a publicat insa mai putine articole in reviste cu factor de impact calculat, indexate ISI (Information Sciences Institut) Web of Knowledge. Daca in perioada 2006-2010 personalul titular de la „C. Davila” a publicat 1672 de articole cotate ISI, personalul titular de la Iasi a publicat 344,96 de articole, aproape de 5 ori mai putine. „Daca ne raportam la personal si la scorul de influenta, sintem pe primul loc in tara dintre UMF-uri in privinta articolelor ISI. Noi am publicat mai multe articole ISI cu o suma mai mica, ceea ce arata o mai mare eficienta a universitatii”, a precizat Vasile Astarastoae, rectorul UMF Iasi.
Diferenta mare la fonduri atrase
Universitatea din Iasi este in urma celei bucurestene si in privinta valorii fondurilor structurale atrase: 11.368.560 lei, fata de 31.431.929 lei. „Poate ca au trecut valoarea totala a proiectelor”, a spus scurt rectorul Astarastoae. Ecartul intre Iasi si Bucuresti este insa foarte mare in privinta veniturilor realizate din brevete si patente. In perioada 2006-2010, UMF Iasi a inregistrat la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) 74 de brevete, iar prin preluarea unora dintre ele de catre investitori a realizat venituri in valoare de 121.274.986,9 lei. In aceeasi perioada, UMF „C. Davila” din Bucuresti a inregistrat la OSIM 209 brevete si patente, veniturile realizate din acestea fiind de 821.191.217 lei. „Depinde cum s-a realizat raportarea, este posibil sa fi facut o evaluare a valorii brevetelor respective. Politica universitatii noastre a fost sa raporteze numai acele brevete care au fost preluate efectiv in industrie, toate fiind de la Facultatea de Farmacie”, a precizat rectorul UMF. Vasile Astarastoae sustine ca, indiferent de ce arata datele din rapoarte la un prim calcul, universitatea ieseana este pe primul loc in tara dintre cele de profil. „La intilnirea care a avut loc la Bucuresti intre conducerile celor 12 universitati din prima categorie, am aflat ca dintre universitatile de Medicina si Farmacie, cea de la Iasi sta cel mai bine. Ceea ce s-a comunicat public este doar o repartitie pe o lista, si nu o ierarhizare in baza unor punctaje, care s-au facut, dar care nu au fost spuse nici macar fiecarei universitati in parte, ca sa nu se creeze disensiuni. Ni s-a trimis formula dupa care s-a calculat punctajul, insa nimeni nu si-a batut capul. Pentru mine ca doctor, formula este foarte misterioasa, va trebui sa o dau unui matematician sa o descifreze. Cred insa ca aflarea punctajului e doar o chestiune de orgoliu, important este ce faci pe viitor ca sa te mentii in categoria de top”, a precizat rectorul UMF Iasi.
––––
Analiza universitatilor agricole
USAMV Cluj este singura de profil aflata in primele 12 universitati din tara
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi (USAMV) nu se regaseste in categoria celor de cercetare avansata si educatie, in ciuda faptului ca sint destul de multe aspecte la care sta mai bine decit USAMV Cluj, singura de profil aflata in primele 12 universitati din tara. „Datele din rapoartele trimise ministerului sint cele brute. Nu cred ca putem face o analiza punctuala pe o singura variabila. Datele mentionate pentru fiecare din cele patru criterii stabilite au fost evaluate dintr-o perspectiva complexa. Au fost luate in calcul trei categorii de indicatori de performanta: extensivi, care tin de cantitate, intensivi, care vizeaza ponderi, si intensivi – extensivi, care reprezinta un multiplu al unui indicator din prima categorie si al unuia din a doua categorie. Cele trei categorii de indicatori au fost combinate – nu stiu exact cit a cintarit fiecare insa – , astfel incit sa iasa bine si cei care au adus cantitate, care inseamna ceva, si cei care sint mai putini, dar au o anumita productivitate si ritmicitate”, a explicat Vasile Vantu, prorectorul USAMV Iasi. De exemplu, in comparatie cu USAMV Cluj, in ciuda faptului ca numarul de cadre titulare este mai mic cu 120, USAMV Iasi a publicat de zece ori mai multe capitole de carti la edituri internationale: 215, fata de 21. USAMV Iasi a atras si cele mai multe fonduri structurale, valoarea raportata a acestora fiind 96.879.267 lei, de 8 ori mai mare decit a celor atrase de USAMV Cluj. „La nivelul nostru, de universitate mica, avem atrase fonduri foarte consistente, ceea ce ne-a ajutat sa ne dezvoltam baza materiala pentru cercetare, respectiv pentru instruirea studentilor. Agricultura, securitatea alimentara si mediul sint prioritare in cercetare, iar preocuparile noastre fiind in aceasta zona, ne-a avantajat acest lucru din perspectiva atragerii fondurilor”, a precizat prorectorul Vasile Vantu. De asemenea, in perioada 2006-2010, de la Iasi au fost invitate sa sustina prelegeri in strainatate 57 de cadre titulare, in timp ce de la USAMV Cluj au fost invitate 28 de cadre cu norma de baza. In ultimii cinci ani, universitatea ieseana a angajat mai multi profesori din strainatate pentru o perioada de cel putin un semestru decit cea clujeana, in total fiind 38. USAMV Cluj a angajat din strainatate numai doi profesori, in anul universitar 2009-2010, an in care la cea ieseana au activat 10 cadre, pentru activitati de predare sau cercetare. Totodata, in 2010, universitatea ieseana a avut fonduri pentru cercetare in valoare de 28.184.106 lei, suma de 9 ori mai mare decit cea de la USAMV Cluj. Universitatea clujeana a reusit insa sa realizeze venituri de zece ori mai mari decit cea ieseana din brevete si patente, si anume 39.707.758 lei, fata de 3.953.420 lei. „Probabil ca au si mai multe brevete (45, fata de 21 – n.r.) decit universitatea noastra. Toata stima pentru cel care reuseste lucrul acesta, ne ambitioneaza si pe noi”, a replicat prorectorul Vantu. El a atras atentia asupra faptului ca cea mai mare nemultumire a universitatii este legata de numarul articolelor publicate in reviste cotate ISI. In perioada 2006-2010, USAMV Iasi a publicat 50 de articole care sint indexate de Information Sciences Institut, in timp ce USAMV Cluj si USAMV Bucuresti au publicat cite 150, respectiv 130 de articole. „Nu avem multe articole in reviste cotate ISI si ne dorim sa avem progrese in aceasta privinta, in perioada urmatoare. Nu ne facem iluzii insa ca vom avea mai multe, dupa trei luni de cind am vazut ca stam modest aici, e o chestiune de durata”, a mentionat prorectorul Vasile Vantu.
––––
Topul universitatilor tehnice
Numarul cartilor de unic autor publicate la edituri internationale plaseaza UTI peste Politehnica Bucuresti
Universitatea „Gh. Asachi”, clasata a zecea in categoria de cercetare avansata si educatie si a doua din tara dintre cele de profil, este mai buna decit Politehnica din Bucuresti si Universitatea Tehnica din Cluj pe citeva paliere. De exemplu, personalul titular de aici, la jumatate fata de cel de la universitatea bucuresteana (857 fata de 1588, n.r.), a inregistrat cele mai multe creatii si performante supuse dreptului de autor. Astfel, pentru perioada 2006-2010 UTI a raportat 381,89 de creatii si performante supuse dreptului de autor, in timp ce Politehnica Bucuresti numai 165, iar Universitatea Tehnica din Cluj doar 25. De asemenea, UTI are cele mai multe cadre titulare care au fost premiate sau medaliate pentru activitatile de predare si cercetare desfasurate, in timp ce de la Politehnica din Bucuresti si de la Universitatea Tehnica din Cluj au fost recompensate pentru meritele lor cite 819, respectiv 753 de cadre titulare. In privinta numarului de articole cotate ISI, daca acestea sint raportate la personalul titular, UTI este la egalitate cu Politehnica din Bucuresti. In perioada 2006-2010, universitatea ieseana a publicat in reviste cu factor de impact calculat 1065,88 articole, iar Politehnica Bucuresti a aparut in astfel de reviste cu 2076,537 de articole. Numarul cartilor de unic autor publicate la edituri internationale raportat, de asemenea, la numarul de cadre titulare, plaseaza UTI peste Politehnica Bucuresti. Astfel, in timp ce universitatea bucuresteana a tiparit la edituri internationale 18 carti de unic autor, cea ieseana a publicat 11. Vizibilitatea internationala a personalului titular iesean este insa mai mica decit a celui bucurestean din perspectiva participarii la conferinte de specialitate din strainatate si a sustinerii de prelegeri, de asemenea la invitatia unor institutii de invatamint superior din afara. De exemplu, daca de la Iasi au conferentiat la universitati straine 68 de cadre titulare, de la Politehnica Bucuresti au facut acest lucru cite 496 de cadre cu norma de predare sau cercetare de baza. De asemenea, in perioada 2006-2010, de la universitatea ieseana 94 de cadre titulare au fost invitate ca sa desfasoare activitati de cercetare pentru o perioada de cel putin doua saptamini la institutii academice din strainatate, in timp ce de la universitatea bucuresteana au fost invitate la fel de multe cadre intr-un singur an, si anume in 2010. UTI este in urma Politehnicii Bucuresti si in privinta numarului de brevete si patente inregistrate in ultimii 5 ani la OSIM: 59, fata de 210. Din cele 210 brevete, 33 sint inregistrate de catre Oficiul European de Brevete, Oficiul de Brevete si Marci al Statelor Unite sau Oficiul Japonez de Brevete. UTI nu are nici un brevet inregistrat pe plan international. Veniturile realizate de Politehnica Bucuresti din preluarea unora dintre ele de catre investitori sint de 59.292.415 lei, in timp ce veniturile realizate de UTI depasesc 2 milioane, adica de aproape 30 de ori mai mici. „Stiu ca nu mai este dinamica dinainte, dar noi tot timpul am stat bine in privinta brevetelor”, a spus scurt Ion Giurma, rectorul UTI. Fata de universitatea bucuresteana, cea de la Iasi a atras fonduri structurale a caror valoare este de peste 20 de ori mai mica. UTI a raportat suma de 11.068.098,05 lei, in timp ce Politehnica Bucuresti a raportat ca a atras fonduri structurale in valoare de 263.899.705 lei. „Noi avem fonduri structurale – si ma refer la valoarea totala a proiectelor contractate – de peste 40 de milioane de euro – , inseamna ca sint date gresit cifrele. Numai proiectul cu campusul este de 14 milioane de euro. Nu avem cit Politehnica Bucuresti, care e un colos, dar avem mai multe decit toate celelalte universitati tehnice. Iar la celelalte criterii sa stiti ca nu sintem departe de Politehnica. Avem un punctaj foarte mare, nu ne-a fost comunicat de minister, dar l-am aflat in cadrul unui proiect cu fonduri structurale coordonat de CNCSIS (Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamintul Superior, n.r.)”, a precizat rectorul Giurma.
