Primarul general Sorin Oprescu a declarat, luni, că deschiderea Pasajului Basarab este „o chestie de ore şi de zile”, fiind necesare trei zile de probe, apoi alte maximum 72 de ore pentru rezultate.
Edilul şef al Capitalei a participat, luni, la primele teste cu încărcare ale podului hobanat din cadrul Pasajului Basarab.
Sorin Oprescu a spus că aceste probe vor dura trei zile, iar ultima fază va fi cu încărcarea maximă de 1.500 de tone, respectiv 13 tramvaie şi 24 de camioane încărcate cu 44 de tone care vor trece pe pod.
În cadrul testelor, se încarcă podul cu sarcini, în situaţii diferite, şi se fac măsurători privind deplasările în plan vertical şi orizontal ale elementelor structurii de rezistenţă, astfel încât să se asigure nivelul prevăzut de siguranţă al pasajului.
Potrivit lui Oprescu, semnele de circulaţie au fost deja montate, urmând să fie instalat un televizor. Primarul a adăugat că au fost puse şi semnele pentru marcarea urcărilor şi coborârilor de pe pod.
Oprescu a mai declarat că au fost făcute calculele de trafic prin zona Pasajului Basarab din care rezultă că bucureştenii sunt scutiţi de „aproape 40 de milioane”, incluzând „costuri de benzină, pneuri, timpul de parcurgere dintre Piaţa Victoriei şi zona Drumul Taberei şi Militari”.
Primarul Capitalei a precizat că plăţile pentru acest proiect nu sunt la zi. „Vor mai curge o serie întreagă de plăţi, după care mai sunt capitole de negociat cu privire la unele întârzieri, la obligaţiile Primăriei din 2006-2007. Costul total este de un miliard de lei”, a arătat edilul şef.
Oprescu a subliniat că Podul Grand nu va intra în reparaţii imediat după deschiderea Podului Basarab, pentru că vrea să fie sigur că celelalte străzi de urcare şi coborâre de pe pod funcţionează. El a precizat că la Podul Grand se va lucra mai ales noaptea, iar ziua se va putea circula pe el, reparaţiile putând fi făcute până în septembrie.
Potrivit constructorilor, Pasajul Basarab „este o lucrare ieşită din comun, fiind cel mai lat pod din Europa”.
Directorul executiv al proiectului, Grigore Verenciuc, a spus că podul este o noutate în România în privinţa claselor de beton folosit la pilonii de 80 de metri înălţime, în privinţa sistemelor de prindere a armăturilor şi a sistemului complex de protecţie antiseismică. În cazul unui cutremur, greutatea podului va fi preluată şi amortizată de acest sistem, a adăugat Verenciuc.
El a ţinut să precizat că la Pasajul Basarab au lucrat 400 de oameni.
Primarul Capitalei anunţa, la sfârşitul lunii martie, că din punct de vedere al carosabilului Pasajul Basarab este finalizat şi maşinile ar putea circula pe pod, însă trebuie să existe şi o atenţionare în cazul unui cutremur, fiind vizată montarea unor senzori seismici. Iniţial, Oprescu anunţase că pasajul va fi dat în folosinţă la sfârşitul lunii martie.
Edilul şef explica atunci că proiectantul Pasajului Basarab a trimit o adresă în care preciza că trebuie să fie testat cu încărcătura maximă care ar putea trece pe pod, respectiv autoturisme, tramvaie şi camioane.
Directorul Institutului Naţional de Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, spunea atunci că, aşa cum a fost construit, Pasajul Basarab rezistă la un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter.
Pasajul Basarab va realiza legătura rutieră şi de tramvai între Bulevardul Nicolae Titulescu – Şoseaua Orhideelor – Podul Grozăveşti – Bulevardul Vasile Milea (pentru circulaţia tramvaielor), respectiv Şoseaua Grozăveşti, întregindu-se astfel inelul principal de circulaţie al Municipiului Bucuresti în partea de nord-vest. Proiectul cuprinde două traversări majore de obstacole, a râului Dâmboviţa peste podul existent lărgit şi a căii ferate în zona Gării de Nord.
Viaductul principal al pasajului are o lungime totală de 1450 de metri – din care 117 metri Podul pe Arce peste râul Dâmboviţa, respectiv 340 de metri Podul Hobanat peste zona Gării de Nord -, cu bretele de acces la pasaj de 1126 metri lungime şi rampe de acces de 1250 m.
Pe pasaj, în zona Podului Hobanat va fi realizată staţia de tramvai dotată cu scări fixe, lifturi şi escalatoare menite să asigure legătura între nivelul peroanelor staţiei şi nivelul solului, precum şi cu staţia de metrou Basarab.
MEDIAFAX.ro
