TRUC SIMPLU…Un pom cu mere trebuie sã fie plin ochi cu fructe mari si suculente. Fiecare grãdinar iscusit ar trebui sã aibã în grãdina sa un astfel de copac. Dar nu toatã lumea stie cã acest lucru poate fi obtinut cu ajutorul unui truc simplu. În timpul cresterii si al fructificãrii, mãrul extrage în mod activ substantele nutritive din sol. În aceastã perioadã, este necesar ca livada sã obtinã nutrientii necesari pentru a produce o recoltã generoasã. Specialistii spun cã pentru dezvoltarea normalã a pomilor si rezistenta la boli, trebuie aplicat îngrãsãmânt pe tot parcursul sezonului de crestere. Dar în acest moment al lunii martie este important sã aplicãm un alt truc, stiut doar de horticultorii iscusiti. Redactorii Vremea Nouã au gãsit metode vechi de conservare a merelor peste iarnã, ba chiar si doi ani. Informatiile au fost culese din ziarele de la sfârsitul secolului al XIX- lea.
Specialistii au dezvãluit ce îngroapã grãdinarii experimentati sub mãr primãvara. Primãvara pomii se trezesc dupã o perioadã de somn si încep o crestere intensã, se dezvoltã mugurii si lãstarii, se pun bazele viitoarei recolte. Prin urmare, este deosebit de important sã le asigurati o nutritie adecvatã. Merii au nevoie de fertilizare primãvara, în ciuda solului fertil si a îngrãsãmintelor aplicate toamna. Solul de sub meri este fertilizat cu îngrãsãminte minerale si organice si cu o combinatie a acestora. Fertilizarea de primãvarã ar trebui sã fie dominatã de azot, de care plantele au nevoie pentru o crestere acceleratã si pentru dezvoltarea masei verzi. Ureea, nitratul de amoniu, gunoiul de grajd, turba obisnuitã si gunoiul de pasãre sunt folosite pentru hrãnirea merilor. La douã sãptãmâni dupã înflorire, se aplicã un îngrãsãmânt lichid: 12 grame de uree sau 15 g de nitrati la 10 litri de apã. Pentru a pregãti un îngrãsãmânt organic bogat în azot se foloseste gunoi de grajd. Acesta se dilueazã cu apã în proportie de 1 la 3. Infuzia va fi gata de utilizare dupã 14 zile, dar asigurati-vã cã o amestecati periodic în acest timp. Înainte de a o folosi, diluati 1 litru din ea cu alti 10 litri de apã. Dar grãdinarii experimentati se bazeazã pe o altã metodã, îngroapã doi pumni de cuisoare sub trunchiul mãrului. Pãtrunzând în sol, acestea îl satureazã cu fier, care este vital pentru cresterea si dezvoltarea pomului fructifer, mai spun specialstii. Aceste informatii le-au dezvãluit cei de la www.agromedic.ro, care au realizat si un filmulet pe TikTok .
Secrete de pe vremea strãbunicilor pãstrate în ziarele de la 1880 despre cum se conservã merele iarna!
Degeaba ai fructe frumoase toamna în pomi, dacã nu le poti conserva pe o perioadã mai lungã. Redactorii Vremea Nouã au gãsit cinci metode de pãstrare a merelor peste iarnã, din anii 1880, culese din ziarele vremii. Merele astfel pãstrate vor rezista pânã la 2 ani. Primul procedeu este acela al pãstrãrii merelor în nisip. Acum metoda este costisitoare, având în vedere pretul nisipului, dar si asa meritã. Ziarul „Romanulu”, din luna iulie 1881 prezintã în articolul „Pãstrarea merelor” modalitatea de a le tine peste iarnã îngropate în nisip: „Se întinde un strat de nisip pe fundul lãzii, peste care se aseazã un rând de mere, care se acoperã cu nisip si se continuã pânã sus. Merele îngropate în nisip se pãstreazã astfel pânã în luna mai, chiar si iunie”. A doua metodã este cea a pãstrãrii merelor în muschi uscati. Publicatia „Economia Nationalã” din anul 1886 mentioneazã în articolul „Pãstrarea merelor în pivnitã” detalii referitoare la acelasi subiect: „Merele se pot pãstra dintr-un an în altul în pivnitã. Este bine sã se aeriseascã pivnita numai când este timp frumos sau preferabil deloc. Autorii precizeazã cã unele persoane au pãstrat pânã la 2 ani mere în pivnițã, cu conditia ca sã nu le aseze prea apropiate unele de altele, pe mese acoperite cu muschi fini, uscasi la soare, care se schimbã din timp în timp. Merele se aseazã la douã degete depãrtate unele de altele”. Ziarul „Telegraful Român” din anul 1889 ne vorbeste despre metoda nisipului înfierbântat pe table de metal. Acestia mentioneazã cã pãstrarea merelor în stare prospãtã timp mai îndelungat, fãrã de a-si pierde aroma, se poate face astfel: Se ia nisip foarte fin si curat care se înfierbântã pe plãci (table) de tinichea sau si de metal, care ulterior se lasã sã se rãcoreascã bine. În acest nisip se aseazã merele cele mai sãnãtose si nelovite, fãrã sã se atingã. Vasul în care se aseazã merele trebuie sã fie în stare bunã, pentru a nu pãtrunde aerul în interior. Se pune un rând de mere, nisip, iarãsi mere pânã când se umple si se se închide bine cu un fund.
Alte metode vechi de pãstrare a merelor publicate în ziarele vremii
INEDIT…Despre merele învelite în hârtie sterilizatã ne vorbeste ziarul „Adevãrul” în editia din octombrie 1889. Acestia au publicat un articol cu titlul „Pãstrarea merelor iarna” cu urmãtoarele detalii: „Merele trebuie culese cu mâna, pentru a nu se lovi si se pun într-o pivnitã rãcoroasã. Fiecare mãr se înveleste cu o hârtie, care a fost anterior înmuiatã în salicilat de sodã luatã din farmacie, dupã uscarea acesteia. Deasupra se pune o pãturã de bumbac subtire, care împiedicã stricarea lor. Dacã vor fi transportate, merele vor fi puse într-o ladã cu fân bine închisã”. Un alt ziar al vremii ne vorbeste despre merele învelite în hârtie, puse în gips. Este vorba de editia din martie 1894 a ziarul „Universul” care a publicat articolul „Pãstrarea merelor”, în care prezintã o metodã folositã de horticultorii francezi, care pãstreazã pânã în sezonul cald merele, pentru a le vinde la un pret mai bun, astfel: „se ia o ladã sau cutie, pe fundul cãreia se pune un strat de 6 centimetri de gips. Pe acesta se aseazã un strat de mere, înfãsurate în hârtie, astfel încât între acestea sã rãmânã putin spatiu gol. Dupã aceea vine iarãsi un strat de gips, dupã el iarãsi mere s.a.m.d. pânã se umple cutia. Deasupra vine iarãsi un strat de gips. Dacã luãm mere din cutie, trebuie sã tinem seama ca celelalte sã rãmânã acoperite de un strat de gips. În modul acesta putem pãstra merele din octombrie pânã în luna septembrie a anului viitor”.
Se vede ca ati studiat la Institutul agronomic din Galati.