Mark Taplin, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA la Bucureşti, a clasificat o telegramă pe 17 ianuarie 2007 legată de legea lustraţiei în România şi rolul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii – CNSAS, scrie Jurnalul Naţional.
În telegramă se arată că preşedintele Băsescu a anunţat pe 29 decembrie 2006 că serviciile secrete au finalizat transferul arhivelor Securităţii către CNSAS. La îndemnul lui Băsescu, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT) a ordonat ca toate arhivele să fie predate CNSAS înainte de aderarea la UE. Totuşi, în ciuda anunţului optimist al lui Băsescu, mai mult de 100.000 de dosare ale Securităţii au fost raportate ca fiind rămase în custodia serviciilor secrete, fiind încă clasificate ca fiind de „importanţă naţională”.
Preşedintele CNSAS, Claudiu Secaşiu, împreună cu Dragoş Petrescu, membru CNSAS, şi directorul Departamentului Investigaţii, dr Germina Nagâţ, i-au spus ofiţerului politic al ambasadei într-o întâlnire pe 15 decembrie că ei au găsit în mod constant dovezi de alterare a arhivelor, afirmând că „au dovezi pentru cel puţin 1.000 de dosare distruse”. Secaşiu a mai precizat că o largă coaliţie s-a format împotriva instituţiei „cu voci de la stânga şi de la dreapta, acuzând CNSAS de nelegitimitate”. El a reclamat faptul că politicienii au concluzionat că CNSAS este o „instituţie de care nu mai este nevoie”. Cei trei s-au plâns şi de atacurile media concertate pentru discreditarea muncii instituţiei. Secaşiu a mai spus oficialilor americani: „Componenţa CNSAS, în care intră şi doi reprezentanţi de la fiecare partid politic major, a «depolitizat» deciziile CNSAS legate de dosarele personale”, o afirmaţie pe care, spun cei de la Ambasada SUA, mulţi observatori politici de la Bucureşti o contrazic. „Totuşi, relativ puţine dosare fac referire la politicieni actuali.”
REALITATEA.net
