Statisticile arată că, faţă de 2013, anul 2014 a marcat îmbunătăţiri la mai toate capitolele. Creşterile sunt însă sub media naţională, lucru care măreşte decalajul dintre Iaşi şi restul judeţelor
Economia Iaşului duduie în statistici. Faţă de 2013, anul 2014 a marcat îmbunătăţiri la mai toate capitolele. Producţia industrială a crescut cu 5,7%, exporturile, cu 5,2%, numărul şomerilor a scăzut cu 6,4%, iar salariile şi pensiile au crescut şi ele. La majoritatea indicatorilor însă, creşterile înregistrate au fost mai mici decât cele de la nivel naţional, iar în cazul scăderilor, acestea au fost mai puternice decât media naţională.
Stăm bine la comerţ
Astfel, producţia industrială a crescut la nivel naţional cu 0,4% peste nivelul înregistrat la Iaşi, iar exporturile, cu 0,6% mai mult. Numărul şomerilor a scăzut la nivel naţional cu 6,6% (Iaşi – 6,4%). Dacă salariile nete au crescut la Iaşi, în medie, cu 4,7%, la nivel naţional creşterea a fost de 6%. Diferenţa negativă între salariile încasate de ieşeni şi cele medii la nivel naţional a continuat astfel să crească. În medie, un ieşean câştigă lunar un salariu net de 1.657 lei, cu 11% mai puţin decât media naţională, care este de 1.866 lei. Dacă la nivel naţional construcţiile de locuinţe s-au menţinut în 2014 cam la acelaşi nivel cu cel înregistrat în 2013, la Iaşi s-a înregistrat o scădere de 5,5%. Construcţiile de locuinţe în mediul urban au scăzut cu peste 20%, crescând în schimb numărul celor ridicate la ţară. În mediul urban au fost construite 323 de locuinţe, de aproape patru ori mai puţine decât la ţară.
Economia Iaşului a continuat să se bazeze pe comerţ, firmele din acest domeniu cumulând 40% din cifra de afaceri globală din judeţ. Industria a contribuit cu doar 30% la cuantumul total al cifrei de afaceri, acestei ramuri datorându-i-se însă jumătate din investiţiile totale realizate. În schimb, serviciile au reprezentat principalul domeniu care a absorbit forţa de muncă disponibilă, 37% din salariaţii ieşeni lucrând în acest domeniu. Comerţul exterior a rămas pe plus, cu un excedent de 106,5 milioane euro, mai mic decât în 2013, când s-a ridicat la 110 milioane euro. Balanţa comercială pozitivă nu se datorează însă unei explozii a exportului, ci prăbuşirii importurilor. Faţă de 2012, importurile au scăzut anul trecut cu 12%. În aceeaşi perioadă, creşterea exporturilor a fost de doar 6%.
