Ministerul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat aseară, după o şedinţă cu Consiliul Superior al Magistraturii, că va redacta proiectul de act normativ privind unele clarificări referitoare în special la noul Cod de procedură penală şi că speră ca acesta să fie gata joi seară sau cel târziu în această dimineaţă. „Voi redacta acum proiectul de act normativ şi îl voi înainta de îndată Guvernului pentru decizie. O să decidem sub ce formă va fi acest proiect. Nu se pune problema de blocaje în sistem. Sper să fie gata în această seară sau cel târziu mâine dimineaţă”, a afirmat Cazanciuc, referitor la solicitarea de a se promova un act normativ, în special la procedura penală, de natură a aduce clarificări pentru ceea ce va intra în vigoare de la 1 februarie. El a subliniat că şi intenţia CSM este de a propune câteva articole de natură a clarifica anumite lucruri. „Nu avem un capitol referitor la interceptări. Sunt câteva modificări la procedura penală, de natură a nu crea niciun fel de temeri că ar fi blocaje în sistem”, a mai spus Cazanciuc.
Ce spune controversatul articol 140
Ieri dimineaţă, preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la Guvern să „corecteze” cele două coduri. El a declarat că îşi asumă promulgarea Codului de Procedură Penală, fiind responsabilitatea preşedintelui, precum şi eroarea de a nu fi înţeles sensul articolului 140 din Cod. „Aşa cum pe 15 octombrie noaptea s-a elaborat o OUG pe care Ponta a adoptat-o pe 16 octombrie, în şedinţă de Guvern, pentru a rezolva problemele de interese din ASF, la fel poate să rezolve şi problema Codului de procedură penală”, a spus Băsescu. Preşedintele a precizat că dacă premierul Victor Ponta nu îşi asumă emiterea unei OUG care să corecteze neajunsurile articolului 140 din Codul de procedură penală, el „devine scutul oamenilor corupţi”.
De altfel, preşedintele i-a transmis, ieri, premierului Ponta o scrisoare în care solicită adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă privind noul Cod penal şi Codul de procedură penală. Preşedintele atenţionează că, fără o Ordonanţă de Urgenţă, există un risc semnificativ ca probaţiunea în cauzele penale să devină extrem de dificilă. În scrisoarea de răspuns, Ponta i-a amintit însă că aceste coduri au fost adoptate de Guvernul Boc în 2009 şi i-a cerut să îşi asume public răspunderea pentru faptul că le-a promulgat.
Articolul 140 din Noul Cod de Procedură Penală, invocat de preşedinte, spune că procurorii pot cere mandat de interceptare de la judecători doar după ce s-a început urmărirea penală pe numele posibilului inculpat. Anchetatorii spun că interceptările devin astfel inutile pentru că o persoană urmărită penal trebuie informată cu privire la acest aspect. Pe de altă parte, cei care pledează pentru necesitatea acestei prevederi susţin că procurorii fac abuz de interceptări în baza legii actuale. Ministrul Justiţiei nu a precizat aseară dacă „ajustările” pe care le va face la Cod privesc şi acest articol controversat.
Pedepse mai blânde pentru înşelăciune
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că prin intrarea în vigoare, în forma adoptată de Parlament, a prevederilor noilor coduri există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată. DNA menţionează că intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, arătând că aceste fapte sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare – cu închisoare de la unu la 5 ani. „Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect”, arată procurorii. Din estimările DNA, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod, iar în 64 de dosare aflate în curs de urmărire penală la procurorii anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
DNA: „Obstacole în combaterea faptelor de corupţie”
DNA menţionează că prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză. „În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor şi care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare”, atrage atenţia DNA. Potrivit instituţiei, normele tranzitorii nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale conform vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică. De asemenea, „interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat. Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie”, se arată în comunicatul emis ieri de DNA.
